Președintele României, Klaus Iohannis a promulgat vineri legea „Kurzarbeit”. Aceasta permite flexibilizarea timpului de muncă.
Această lege prevede că pe durata stării de urgenţă, de alertă sau asediu, precum şi pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgenţă, de alertă sau asediu, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă al salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă.
Modelul Kurzarbeit este aplicabil în numeroase domenii afectate de pandemie, cum ar fi industria prelucrătoare, în care producția s-a redus ca efect al scăderii comerțului exterior și al închiderii temporare a anumitor sectoare de activitate în perioada stării de urgență și de alertă.
Conform estimărilor guvernului, circa 60.000 de companii din sectoarele extrem de afectate de criză, cum sunt industriile ospitalității și a evenimentelor, cultura și sportul, să poată menține sau readuce în activitate cu timp parțial de muncă în jur de 500.000 de angajați.
„Astăzi marcăm o zi importantă, aceea în care aceste măsuri importante luate în economiile occidentale vor fi implementate în România. Salutăm susținerea de până acum a Președintelui și a Guvernului și continuăm să ne bazăm pe ea. Flexibilizarea muncii aduce optimism în sectoarele afectate și avem speranța că implementarea legii se va face cu viteza luminii, de care avem acum nevoie. Impactul va fi că măsurile sanitare vor putea fi ușor corelate cu disponibilitatea forței de muncă, iar închiderea, deschiderea sau deschiderea parțială a businessurilor va putea fi făcută cu agilitatea de care e nevoie în această perioadă. „, a spus Dragoș Anastasiu, coordonator al Coaliției pentru Dezvoltarea României.
În prezent, acest model este implementat în mai multe state ale Uniunii Europene. Germania aplică programul, pe modelul urmat în perioada crizei economice din 2009, statul german acoperind până la 80% din remunerația netă a angajaților ce ar fi fost diminuată ca urmare a reducerii timpului de lucru, inclusiv contribuțiile sociale datorate de angajatori. De asemenea, acest model de sprijin financiar a fost implementat și în Austria (sub denumirea de Corona-Kurzarbeit) și presupune că angajații primesc 90% din salariul net în pofida reducerii timpului de lucru, angajatorii suportând remunerația aferentă orelor efectiv lucrate, iar statul, diferența. Printre statele membre UE care au implementat măsuri de sprijin pentru subvenționarea timpului redus de muncă se mai numără și Franța și Slovenia.
