O infrastructură națională de inteligență artificială dedicată procesării datelor confidențiale este pregătită de România — primul proiect de acest tip din țară. Proiectul, numit informal și „Romanian AI Factory”, este coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) și ar putea deveni operațional în 2027, potrivit declarațiilor făcute de conducerea institutului la un forum dedicat digitalizării din sectorul financiar.
Ce este infrastructura națională de inteligență artificială și cine o construiește
Anunțul a fost făcut de Adrian Victor Vevera, directorul general al ICI București, în cadrul forumului „Finanțe Digitale în Europa Centrală și de Est”, organizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) împreună cu Institutul de Studii Financiare. Potrivit acestuia, proiectul este deja semnat și face parte dintr-o rețea europeană de infrastructuri de inteligență artificială.
„Proiectul este deja semnat și lucrăm la el. Sperăm ca anul viitor să avem totul finalizat”, a declarat Vevera, citat de Agerpres și de publicațiile economedia.ro și business24.ro.
Din consorțiul care dezvoltă infrastructura face parte și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, alături de alți parteneri neprecizați în prezentare. ICI București este entitatea-host a proiectului la nivel național.
De ce are nevoie România de o infrastructură proprie pentru date confidențiale
Scopul declarat al infrastructurii este să permită procesarea datelor sensibile într-un mediu controlat, în România, reducând dependența de soluțiile externe și susținând astfel suveranitatea digitală a datelor administrației publice și ale companiilor românești. Vevera a subliniat că securitatea cibernetică este un element central al proiectului, având în vedere natura confidențială a informațiilor care vor fi procesate.
Infrastructura este menită să sprijină în același timp cercetarea în domeniul inteligenței artificiale, formarea de specialiști și dezvoltarea de aplicații AI care să poată fi folosite atât în mediul economic, cât și în administrația publică.
Limitele inteligenței artificiale, în viziunea specialiștilor prezenți la forum
Directorul ICI București a atras atenția că inteligența artificială trebuie să rămână un instrument de sprijin, nu un factor decizional autonom: deciziile finale trebuie să rămână umane, iar agenții AI autonomi ar trebui să dispună de un mecanism de „stop de urgență”.
Un punct de vedere similar a venit din partea mediului academic. Mihnea Alexandru Moisescu, decanul Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnica București, a afirmat că sistemele de inteligență artificială nu sunt încă suficient de mature pentru a lua decizii independente în procese cu grad ridicat de risc, motiv pentru care a insistat pe importanța gândirii critice în educație.
La rândul său, Paul Barangă, directorul Direcției de Supraveghere Integrată din cadrul ASF, a explicat că instituția folosește deja inteligența artificială în activitatea curentă de supraveghere: unele instrumente analizează datele raportate de entitățile supravegheate și detectează comportamente neobișnuite pe piață, în timp ce altele se află încă în fază de testare.
Ce urmează pentru proiectul Romanian AI Factory
Pentru moment, nu au fost făcute publice detalii legate de bugetul total al proiectului, sursele exacte de finanțare europeană sau componentele tehnice ale infrastructurii. Oficialii ICI București au precizat doar că obiectivul este ca infrastructura națională de inteligență artificială să fie finalizată și funcțională anul viitor, în 2027.
Subiectul vine la câteva zile după ce o statistică prezentată public arăta că 7 din 10 români folosesc deja zilnic instrumente de inteligență artificială, semn că adopția acestor tehnologii în România a devansat deja infrastructura publică dedicată lor. Puteți citi mai multe despre acest subiect în articolul Românii și inteligența artificială: 7 din 10 o folosesc zilnic în 2026.
Surse: Economedia.ro, Business24.ro, Agerpres.
