Românii și inteligența artificială: 7 din 10 o folosesc zilnic în 2026

Data publicării:

Inteligența artificială a devenit, în 2026, un instrument de zi cu zi pentru majoritatea românilor conectați la internet. Potrivit unui studiu realizat de Reveal Marketing Research, procentul celor care folosesc zilnic instrumente de inteligență artificială a crescut de la 47%, în 2025, la 68% în 2026 — un salt de peste 20 de puncte procentuale într-un singur an.

Cercetarea, realizată online în perioada 14-20 ianuarie 2026 pe un eșantion național reprezentativ de 1.000 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban (marjă de eroare de ±3,1%, la un nivel de confidență de 95%), confirmă o tendință pe care o arată și cifrele mai recente din piață: inteligența artificială a trecut de la noutate tehnologică la obicei de consum.

Cum folosesc românii inteligența artificială

Cel mai frecvent, românii recurg la inteligența artificială pentru căutarea de informații generale — spun 83% dintre respondenți. Pe locul al doilea se află sprijinul la locul de muncă, menționat de 44% dintre utilizatori, în creștere semnificativă față de 31% în 2025. Educația și învățarea sunt citate de 39% dintre respondenți, iar planificarea personală și organizarea activităților zilnice au crescut de la 19% la 30%.

În privința percepției generale, 19% dintre românii din mediul urban consideră AI „foarte utilă”, procent care crește la 30% în cazul tinerilor cu vârste între 18 și 34 de ani — segmentul cel mai entuziast. În același timp, proporția celor care văd inteligența artificială drept utilă, dar riscantă, a crescut de la 49% la 53%, iar persoanele cu venituri de peste 8.000 de lei sunt cele mai conștiente de riscurile asociate (63%).

ChatGPT, lider detașat în fața Gemini și Copilot

Clasamentul platformelor de inteligență artificială folosite de români este dominat de ChatGPT, cu 83% dintre utilizatori, urmat de Gemini (35%) și Microsoft Copilot (15%). ChatGPT este deosebit de popular în segmentul 25-34 de ani (92%) și printre cei cu venituri peste 8.000 de lei (89%), în timp ce Gemini este preferat de grupa de vârstă 35-44 de ani (42%) și de respondenții care nu și-au declarat venitul (56%).

Text sau voce: cum preferă românii să interacționeze cu AI

77% dintre utilizatori preferă mesajele scrise în interacțiunea cu instrumentele de inteligență artificială, în creștere cu 11 puncte procentuale față de anul trecut. 17% folosesc deopotrivă text și voce, iar doar 7% comunică predominant prin comenzi vocale.

Încrederea scade, chiar dacă utilizarea crește

Paradoxal, pe măsură ce inteligența artificială se integrează tot mai mult în rutina zilnică, încrederea ridicată sau foarte ridicată în informațiile furnizate de AI a scăzut de la 65%, în 2025, la 55%, în 2026. Specialiștii interpretează această evoluție drept un semn de maturizare, nu de respingere a tehnologiei.

„Rezultatele studiului arată un proces treptat de maturizare a relației românilor cu inteligența artificială. Utilizatorii devin tot mai selectivi în privința gradului de încredere pe care îl acordă informațiilor generate de AI”, a declarat Marius Luican, director general Reveal Marketing Research.

AI influențează tot mai mult deciziile de cumpărare

Studiul arată și cât de mult a pătruns inteligența artificială în comportamentul de consum al românilor. 91% dintre utilizatorii de AI caută informații despre branduri sau produse cu ajutorul acestor instrumente, în creștere cu 9 puncte procentuale, iar 65% afirmă că inteligența artificială le influențează deciziile de achiziție — proporție mai mare în cazul bărbaților (68%) decât al femeilor (61%) și cea mai ridicată la grupa de vârstă 18-24 de ani (77%).

Printre modurile concrete în care AI sprijină deciziile de cumpărare se numără compararea produselor și a prețurilor (65%), citirea sau sintetizarea recenziilor (55%) și recomandările personalizate (41%, față de 33% anul precedent), acestea din urmă fiind cel mai des folosite de grupa 25-34 de ani și de persoanele cu venituri între 5.001 și 8.000 de lei.

Context: statul român accelerează și el adopția AI

Creșterea utilizării inteligenței artificiale în rândul populației vine în paralel cu investiții tot mai vizibile în domeniu la nivel instituțional și economic. Un exemplu recent este GIA, noul asistent bazat pe inteligență artificială integrat în platforma Ghișeul.ro, prin care plata amenzilor se poate face în sub 30 de secunde — un semn că adopția AI nu mai este limitată la uzul personal, ci ajunge și în serviciile publice digitale.

Pe fondul acestei creșteri rapide a utilizării, dar și al scăderii încrederii necondiționate în informațiile generate automat, specialiștii recomandă verificarea surselor și păstrarea unui spirit critic, mai ales atunci când inteligența artificială este folosită pentru decizii financiare sau de sănătate.

Surse: studiu Reveal Marketing Research, citat de Capital.ro și de Economedia.ro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole

Mai multe din aceeași categorie
Related

Patru urși, semnalați în Borsec: ISU Harghita a transmis RO-ALERT, al cincilea avertisment din weekend

Patru urși au fost semnalați duminică seară în Borsec, al cincilea RO-ALERT emis de ISU Harghita doar în acest weekend, pe fondul creșterii alertelor cu urși din 2026.

România a stabilit un nou record mondial la plantarea de copaci: 2.512 participanți, la Poienarii Burchii, Prahova

2.512 persoane au plantat simultan puieți la Poienarii Burchii, în Prahova, stabilind un nou record mondial la plantarea de copaci și doborând recordul anterior, din India.

Fraude online de Black Friday 2026: ce avertismente a emis DNSC

DNSC, Poliția Română și Asociația Română a Băncilor avertizează asupra fraudelor online de Black Friday 2026: magazine false, mesaje false de curierat, rambursări frauduloase și scenarii generate cu AI. Recomandări oficiale de protecție și unde se raportează incidentele.

Val de alerte false cu bombă la Otopeni: SRI confirmă că nu au fost găsite explozibili, zborurile au operat în siguranță

SRI confirmă că alertele cu bombă de la Otopeni din 5-6 noiembrie 2026, inclusiv cea care a vizat un zbor TAROM venit din Praga, nu s-au adeverit. Ancheta privind autorii continuă.