Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat prognoza meteo pe termen lung pentru intervalul 9 noiembrie – 7 decembrie 2026, o prognoză pe 4 săptămâni realizată pe baza modelului european ECMWF și raportată la clima de referință 2006–2025. Documentul, difuzat pe 6 noiembrie, arată o alternanță de episoade mai răcoroase și mai calde decât normalul perioadei, cu un surplus de precipitații în vestul țării în prima parte a intervalului.
Săptămâna 1 (9–16 noiembrie): temperaturi sub normă în extracarpatice
În prima săptămână a prognozei ANM, valorile termice vor fi ușor sub normalul climatologic în regiunile extracarpatice, în timp ce în restul țării se vor situa în jurul mediei specifice perioadei. La capitolul precipitații, se anticipează un cantități de precipitații mai mari decât normal în vestul țării, cu posibile depășiri izolate și în zonele centrale.
Săptămâna 2 (16–23 noiembrie): încălzire, mai accentuată în interiorul arcului carpatic
Pentru a doua săptămână, ANM estimează un trend de încălzire: temperaturile vor fi ușor peste normă pe aproape tot teritoriul, cu cele mai mari abateri pozitive în regiunile intracarpatice. Precipitațiile rămân peste media multianuală în vestul și nord-vestul țării, dar cu un surplus mai redus decât în săptămâna precedentă.
Săptămâna 3 (23–30 noiembrie): valori apropiate de normal pe toată țara
Spre finalul lunii noiembrie, prognoza arată o revenire la parametri climatologici normali, atât pentru temperaturi, cât și pentru precipitații, fără abateri semnificative semnalate pentru vreo regiune.
Săptămâna 4 (30 noiembrie – 7 decembrie): din nou peste normă în zonele intracarpatice
Prognoza pentru prima săptămână din decembrie indică temperaturi ușor peste normă în regiunile intracarpatice, cu valori de sezon în restul țării. Cantitățile de precipitații se vor situa, la nivel național, în limitele normale pentru această perioadă a anului.
Ce arată, de fapt, o prognoză pe 4 săptămâni
ANM precizează că acest tip de prognoză are caracter statistic și orientativ: ea indică tendința generală a vremii (mai cald, mai rece, mai umed sau mai secetos decât media perioadei), nu valori exacte zi de zi, și nu poate anticipa fenomene meteo extreme de scurtă durată, precum viscolele, ploile torențiale sau descărcările electrice. Pentru acestea, meteorologii emit avertizări separate, pe măsură ce se apropie data producerii lor — așa cum s-a întâmplat, de altfel, și cu codul galben de vânt emis recent în șase județe din România.
De ce contează prognoza pe termen lung
Pentru fermieri, autorități locale și furnizorii de energie, prognoza pe 4 săptămâni oferă un prim semnal privind perioadele cu risc de precipitații abundente sau cu valori termice neobișnuite, util pentru planificarea lucrărilor agricole, a intervențiilor de deszăpezire sau a cererii de energie pentru încălzire. ANM actualizează, de regulă, acest tip de prognoză la interval de câteva săptămâni, pe măsură ce devin disponibile noi date din modelele numerice.
Articol realizat pe baza datelor publicate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) și relatate de Alba24.ro și RomaniaTV.net.
