Deficitul comercial al României a ajuns la 25,5 miliarde de euro în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 883,7 milioane de euro (3,6%) față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate luni, 9 noiembrie 2026, de Institutul Național de Statistică (INS).
Potrivit INS, exporturile FOB au totalizat 75,272 miliarde de euro în perioada ianuarie–septembrie 2026, cu 4,3% mai mult față de anul precedent, în timp ce importurile CIF au ajuns la 100,809 miliarde de euro, în creștere cu 4,1%. Practic, importurile cresc în continuare mai rapid decât exporturile în valoare absolută, ceea ce explică adâncirea deficitului comercial al României pe acest interval.
Cum au evoluat exporturile și importurile în luna septembrie
Luat separat, luna septembrie 2026 arată o accelerare a schimburilor comerciale: exporturile au fost de 9,462 miliarde de euro, cu 6,3% mai mari față de septembrie 2025, iar importurile au atins 12,540 miliarde de euro, în creștere cu 9,8%. Diferența dintre cele două a generat un deficit lunar de 3,077 miliarde de euro, unul dintre cele mai ridicate niveluri lunare din acest an.
Ce categorii de produse domină schimburile
Conform clasificării INS, mașinile și echipamentele de transport rămân principala categorie atât la exporturi (45,4% din total), cât și la importuri (36,9%), reflectând rolul industriei auto și al componentelor în comerțul exterior al României. Pe locul doi se situează „alte produse manufacturate”, cu 26,6% din exporturi și 27% din importuri.
Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial
Datele arată că aproape trei sferturi din schimburile comerciale ale României se fac cu statele membre ale Uniunii Europene: 71,7% din exporturi (53,958 miliarde de euro) și 72,5% din importuri (73,067 miliarde de euro) au avut ca destinație, respectiv origine, piața comunitară. Restul schimburilor, cu state din afara UE, a totalizat 21,313 miliarde de euro la exporturi și 27,742 miliarde de euro la importuri.
Context: ce înseamnă aceste cifre pentru economia României
Adâncirea deficitului comercial al României vine pe fondul altor semnale de presiune asupra economiei, de la avertismentele agențiilor de rating privind perspectiva negativă a țării, până la datele recente ale INS despre scăderea bruscă a comenzilor noi din industria prelucrătoare, un indicator timpuriu pentru producția și exporturile industriale din lunile următoare.
Analiștii citați în presa economică atrag atenția că un deficit comercial care crește de la un an la altul, chiar și într-un ritm moderat, adaugă presiune asupra deficitului de cont curent și, implicit, asupra nevoii de finanțare externă a economiei românești, într-un moment în care autoritățile negociază și rectificarea bugetară și construcția bugetului pe 2027.
Articol realizat pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și a relatărilor Digi24 și Bursa.ro.
