Deficitul bugetar al României a scăzut semnificativ în primele nouă luni din 2026, însă Ministerul Finanțelor avertizează că bugetul pe 2027 nu va aduce relaxare fiscală, ci reguli mai stricte de alocare a banilor publici. Potrivit datelor oficiale prezentate de ministrul Alexandru Nazare, execuția bugetară de până acum arată o reducere a deficitului, dar și presiuni importante din dobânzi, obligații restante și fonduri europene care nu au fost încă validate.
Deficitul bugetar, în scădere în primele nouă luni din 2026
Conform cifrelor comunicate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar a fost de 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB, în primele nouă luni din 2026. Este o scădere importantă față de aceeași perioadă din 2025, când deficitul se situa la 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB — o reducere de peste 24 de miliarde de lei.
Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Încasările din TVA au urcat cu 24,8%, iar contribuțiile de asigurări sociale cu 6,8%. În același timp, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei față de anul precedent.
Investițiile publice, susținute masiv de fonduri europene
Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Peste 70% din aceste investiții au fost finanțate din fonduri europene, iar veniturile legate de UE au crescut cu 39,8%, în timp ce plățile pentru proiecte PNRR și alte programe europene au avansat cu 48,8%.
România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro din PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, legați de cererile de plată 5 și 6. Ministrul Nazare a atras atenția că bugetul pe 2026 a fost construit pe premisa încasării integrale a sumelor PNRR programate pentru acest an, iar dacă Comisia Europeană nu validează unele sume, cheltuielile corespunzătoare ar putea cădea în sarcina bugetului național. De aceea, ministerele au fost solicitate să verifice stadiul real al fiecărei investiții, obligațiile contractuale și sursele efective de finanțare.
Dobânzile și obligațiile restante presează bugetul
Plățile de dobânzi au atins 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în 2025. La acestea se adaugă obligații exigibile de peste 13 miliarde de lei, scadente în 2026, nevoi de finanțare în sănătate și decontări din schema de compensare a prețurilor la energie. Nazare a precizat că aceste obligații trebuie acoperite fără asumarea unor cheltuieli noi, nefinanțate.
Bugetul pe 2027, construit printr-o platformă digitală
Discuțiile pentru bugetul pe 2027 au început oficial pe 5 noiembrie 2026, iar ministrul Finanțelor a descris procesul ca pe „o nouă paradigmă în gestionarea sustenabilă a finanțelor publice”, în care deciziile se vor baza pe date complete, cheltuieli justificate și resurse reale.
Pentru prima dată, bugetul este construit integral într-o aplicație electronică — eBuget NG (BugetNG), platformă finanțată prin PNRR și aflată în dezvoltare din 2021. Potrivit lui Nazare, aplicația a fost finalizată pe 31 august 2026, iar prin ea vor fi gestionate atât construcția bugetului pe 2027, cât și estimările pentru 2028-2030, precum și operațiunile bugetare din cursul anului.
Până pe 4 noiembrie, 49 din cele 56 de ordonatoare principale de credite finanțate integral de la bugetul de stat își depuseseră propunerile de plafoane de cheltuieli. Celelalte șapte instituții au avut termen până luni, 9 noiembrie, pentru a transmite propunerile, iar până pe 11 noiembrie toate instituțiile au trebuit să verifice și să completeze datele pentru fiecare sursă de finanțare. Ministerul Finanțelor va compara aceste solicitări cu veniturile estimate și va propune un plafon pentru fiecare instituție, plafoane care vor fi aprobate apoi de Guvern. Nazare a subliniat clar că „solicitările introduse în platformă nu reprezintă automat alocări aprobate”.
„Nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare”
Acesta este principiul pe care ministrul Finanțelor spune că se va baza construcția bugetului pe 2027. Potrivit lui Nazare, anul viitor va fi unul de ajustare fiscală, nu de creșteri ample ale alocărilor, iar bugetul trebuie să cuprindă toate angajamentele existente, cererile de indexare, investițiile în curs și angajamentele de apărare din programul SAFE.
Ministrul a identificat trei dificultăți principale pentru anul viitor: dependența de validarea fondurilor PNRR de către Comisia Europeană, creșterea costurilor cu dobânzile și obligațiile deja asumate, care limitează spațiul pentru cheltuieli noi. El a avertizat că o eventuală retrogradare a ratingului de țară ar face împrumuturile mai costisitoare, atât pentru statul român, cât și pentru companii — context în care deficitele mai mici nu creează, în opinia sa, spațiu pentru relaxarea politicii bugetare, mai degrabă dimpotrivă.
Agențiile de rating vor analiza atât execuția bugetară din 2026, cât și construcția bugetului pe 2027 atunci când vor reevalua România la începutul anului viitor. Dacă țintele de deficit asumate sunt respectate, perspectiva de rating ar putea trece, în timp, de la negativă la stabilă — un obiectiv pe care Ministerul Finanțelor îl leagă direct de disciplina bugetară cerută ministerelor în aceste zile.
Presiunea costurilor rămâne, de altfel, resimțită și de populație: inflația a urcat la 6,9% în octombrie 2026, cu carburanții și chiriile în topul scumpirilor, un context economic pe care Ministerul Finanțelor îl ia în calcul în construcția bugetului pentru anul viitor.
