Deficitul bugetar al României s-a redus cu aproape 27 de miliarde de lei în primele opt luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor. Este cea mai mare ajustare de acest fel din ultimii ani și vine într-un moment în care țara încerca să evite o retrogradare a ratingului de țară.
Cifrele oficiale: de la 86,4 miliarde la 59,4 miliarde de lei
Potrivit anunțului Ministerului Finanțelor, deficitul bugetului consolidat a ajuns la 59,42 miliarde de lei în perioada ianuarie–august 2026, față de 86,36 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Practic, o reducere de 26,94 miliarde de lei, adică aproximativ 31% mai puțin decât anul trecut.
Raportat la Produsul Intern Brut, deficitul a scăzut de la 4,51% din PIB (opt luni din 2025) la 2,89% din PIB în 2026, o îmbunătățire de 1,62 puncte procentuale. Ținta anuală asumată de Guvern pentru deficitul bugetar rămâne însă de 6,2% din PIB, ceea ce arată că marja de manevră pentru ultimul trimestru al anului este în continuare strânsă.
De ce a scăzut deficitul: veniturile au crescut mai repede decât cheltuielile
Explicația oficială ține de raportul dintre venituri și cheltuieli. Veniturile bugetare au urcat la 468,10 miliarde de lei, cu peste 11% mai mult față de anul anterior (circa 48 de miliarde de lei în plus), în timp ce cheltuielile totale ale statului au crescut cu doar puțin peste 4%, până la 527,53 miliarde de lei.
O contribuție importantă a venit din colectarea TVA, care a urcat la 103,35 miliarde de lei, cu 25,2% mai mult decât în 2025 — un semnal că măsurile de conformare fiscală și, posibil, majorările de TVA din ultimul an își arată efectul în încasări.
Unde s-au dus totuși banii în plus
Nu toate categoriile de cheltuieli au evoluat la fel. Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,26 miliarde de lei, până la 109,04 miliarde de lei, iar cheltuielile cu asistența socială au rămas aproape neschimbate (166,87 miliarde de lei, -0,3%). În schimb, plata dobânzilor la datoria publică a explodat: 42,05 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât anul trecut, adică 8,86 miliarde de lei în plus doar din serviciul datoriei. Alte 52,24 miliarde de lei au fost direcționate către proiecte de dezvoltare finanțate din fonduri europene.
Ce spune ministrul de Finanțe
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că îmbunătățirea rămâne fragilă și depinde de disciplina bugetară din lunile următoare: „Fiecare decizie de a cheltui bani publici trebuie cântărită responsabil”, a declarat oficialul, într-un context marcat de presiuni bugetare interne și de factori economici externi.
Ce urmează pentru ultimul trimestru din 2026
Deși trendul de opt luni este pozitiv, distanța până la ținta de 6,2% din PIB asumată pentru întregul an arată că executivul are în continuare spațiu de cheltuială pentru ultimele patru luni, fără a fi nevoie de măsuri suplimentare de austeritate doar pentru încadrarea în țintă. Analiștii vor urmări însă îndeaproape execuția bugetară din trimestrul al patrulea, perioadă în care cheltuielile publice cresc de regulă, pe fondul plăților de sfârșit de an.
Evoluția deficitului este strâns legată și de percepția agențiilor de rating asupra economiei românești, într-un moment în care cursul euro-leu a atins un nivel record, iar România a evitat la limită retrogradarea ratingului de țară. Un deficit mai mic susține, teoretic, un discurs mai stabil față de investitori și agențiile de evaluare financiară.
Surse
Informațiile din acest articol se bazează pe anunțul oficial al Ministerului Finanțelor, preluat de Agenția de presă Rador, precum și pe analiza publicată de Ziare.com.
