Compensare facturi energie: statul alocă 1,058 miliarde de lei după întârzieri la plata furnizorilor

Data publicării:

Ministerul Finanțelor a suplimentat cu 1,058 miliarde de lei limita de cheltuieli alocată pentru compensarea facturilor la energie, după ce plățile către furnizori au acumulat întârzieri semnificative în ultimele luni. Anunțul a fost făcut de ministrul Alexandru Nazare, care a recunoscut că statul nu a decontat sumele „în ritmul necesar” și că această situație a pus presiune pe lichiditatea companiilor din energie.

Cum se împarte suma de 1,058 miliarde de lei

Din totalul suplimentat, cea mai mare parte — 1,03 miliarde de lei — merge către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), instituția responsabilă cu decontarea către furnizorii de energie electrică și gaze naturale în cadrul schemei de compensare-plafonare pentru consumatorii casnici.

Restul sumei, 28,964 milioane de lei, a fost direcționat către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, pentru achitarea drepturilor de transport interurban ale persoanelor cu dizabilități grave, tot pentru a evita acumularea de penalități.

De ce au apărut întârzierile la plata furnizorilor

Potrivit ministrului Nazare, decontările către furnizorii de energie nu s-au făcut la timp, iar obligațiile acumulate au devenit „o problemă pe care statul trebuie să o corecteze”. Întârzierile au afectat direct capacitatea financiară a companiilor din sector, punând presiune pe lichiditatea și pe capacitatea lor de investiții, într-un moment în care furnizorii au încă de recuperat sume importante din perioadele anterioare ale schemei de plafonare-compensare.

Regula de plată se schimbă: de la 40% la 60% avans

Odată cu suplimentarea bugetară, se modifică și mecanismul de plată către furnizori: procentul achitat în avans, la depunerea cererilor de decontare, crește de la 40% la 60%. Pentru cererile care fuseseră deja parțial finanțate cu doar 40%, statul urmează să achite diferența de 20%, după verificarea completă a documentației.

Ce înseamnă pentru consumatori

Pentru gospodăriile care beneficiază de plafonare la facturile de curent și gaze, măsura nu schimbă direct suma pe care o plătesc lunar, însă are un rol important în stabilitatea sistemului: accelerarea plăților către furnizori reduce riscul ca aceștia să întâmpine probleme financiare care ar putea afecta calitatea serviciilor sau chiar aplicarea corectă a schemei de compensare. Cu alte cuvinte, banii suplimentari merg către companiile de energie, nu direct către consumatori, dar mențin funcțională schema din care aceștia beneficiază.

Context: presiune continuă pe sectorul energetic

Suplimentarea vine într-un an în care sectorul energetic românesc a trecut prin mai multe schimbări majore, de la reorganizări industriale — precum preluarea oficială a Azomureș de către Romgaz — până la discuții tot mai frecvente despre viitorul schemei de plafonare a prețurilor la energie, pe fondul inflației care rămâne ridicată în România.

Rămâne de văzut dacă suplimentarea de 1,058 miliarde de lei va fi suficientă pentru a acoperi restanțele acumulate sau dacă vor fi necesare noi alocări bugetare până la finalul anului 2026.

Surse: Profit.ro, DCBusiness.ro, Financiarul.ro.

Categorii:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Popular

Mai multe din aceeași categorie
Related

Taxa pe carbon ETS2: UE reia disputa privind amânarea, în timp ce prețurile carburanților ar putea urca cu 1 leu pe litru

Comisia Europeană ar putea propune în această săptămână o nouă amânare a taxei pe carbon ETS2, după ce zece state, printre care și România, cer revizuirea calendarului din cauza scumpirii carburanților și energiei.

Deficitul bugetar scade cu 27 de miliarde de lei în opt luni: România ajunge la 2,89% din PIB

Ministerul Finanțelor anunță că deficitul bugetar a scăzut la 2,89% din PIB în primele opt luni din 2026, față de 4,51% în 2025, pe fondul creșterii veniturilor din TVA și al reducerii cheltuielilor de personal.

Curs euro-leu record: moneda europeană trece de 5,27 lei, în timp ce România evită la limită retrogradarea ratingului

Euro a atins un nou maxim istoric în raport cu leul, la 5,2788 lei, la doar câteva săptămâni după ce Fitch și Moody's au menținut ratingul de țară al României, dar cu avertismente clare privind riscurile fiscale și politice.

Inflația scade la 6,17% în august 2026, dar România rămâne pe primul loc în UE

Rata anuală a inflației a coborât la 6,17% în august 2026, de la 8,16% în iulie, potrivit INS. România rămâne însă statul cu cea mai mare inflație din UE, iar BNR și-a revizuit în sus prognozele pentru 2026 și 2027.