Uniunea Europeană a redeschis, în ultimele zile, disputa privind taxa pe carbon ETS2 — mecanismul care va impune furnizorilor de carburanți și de energie pentru încălzire să plătească pentru emisiile de CO₂, cost transferat ulterior către consumatori. Comisia Europeană ar urma să propună, potrivit unor surse citate de presa internațională, o nouă ajustare a calendarului chiar în această săptămână, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al presiunilor venite din partea mai multor guverne, inclusiv al României.
Ce este ETS2 și de ce contează pentru România
ETS2 este extinderea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) către clădiri, transport rutier și combustibili folosiți pentru încălzire — sectoare care, până acum, nu erau incluse direct în piața de carbon. Practic, furnizorii de combustibili și de gaze naturale vor fi obligați să cumpere certificate pentru CO₂-ul emis, iar costul acestora se reflectă, în mod normal, în prețul final plătit de șoferi și de consumatorii casnici la facturile de încălzire.
Sistemul era programat inițial să intre în vigoare în 2027, însă a fost deja amânat cu un an, până în 2028, după ce mai multe guverne europene au avertizat asupra impactului social al măsurii. Reprezentanți din industria petrolieră au estimat că factura suplimentară s-ar putea traduce printr-o creștere de aproximativ 1 leu pe litru la benzină și motorină, în condițiile în care costul certificatelor de emisii ar fi transferat integral către pompă.
De ce revine subiectul în actualitate acum
Contextul din a doua jumătate a lunii septembrie 2026 a readus tema în prim-plan: prețurile combustibililor au urcat din nou la nivel european, iar mai multe capitale — între care Paris, Roma și Praga — cer fie o nouă amânare, fie o relaxare suplimentară a regulilor, invocând riscul ca furnizorii de gaze naturale lichefiate să redirecționeze livrările către alte piețe dacă standardele europene rămân prea stricte în plină perioadă de tensiuni geopolitice pe piața energiei.
România, alături de alte nouă state UE, cere revizuirea calendarului
România s-a alăturat unui grup de zece state membre — Italia, Polonia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Slovacia și România — care au transmis oficial Comisiei Europene solicitarea ca ETS2 „să fie reconsiderat cu atenție” în cadrul revizuirii mai ample a legislației climatice a UE. Mesajul comun al celor zece guverne a fost tranșant: „Cetățenii nu ar trebui să se confrunte cu noi taxe climatice în actualul context economic și geopolitic.”
Grupul cere, pe lângă amânarea sau reconfigurarea ETS2, și alocarea unui număr mai mare de certificate gratuite pentru industrie, precum și condiții mai puțin restrictive pentru acordarea acestora. Cele zece state au, împreună, suficientă putere de vot în Consiliul UE pentru a influența decizional negocierile, ceea ce transformă reforma ETS2 într-unul dintre cele mai disputate dosare europene ale toamnei.
De cealaltă parte, state precum Germania și Suedia susțin implementarea la termen a sistemului, argumentând că acesta accelerează tranziția către surse curate de energie. Totodată, se discută la nivel european și despre un mecanism de diferențiere, prin care economii mai puțin dezvoltate — categorie în care se încadrează și România — ar putea suporta o sarcină financiară mai redusă decât statele membre mai bogate.
Ce ar însemna, concret, pentru consumatorii români
Dacă ETS2 va intra în vigoare fără ajustări suplimentare, efectul resimțit de români ar fi dublu: pe de o parte, o majorare a prețului la pompă, estimată la circa un leu pe litru pentru benzină și motorină; pe de altă parte, o creștere a costurilor cu încălzirea pentru gospodăriile care folosesc gaze naturale sau alți combustibili fosili. Contextul vine după o perioadă în care facturile la energie au fost deja un subiect sensibil — statul a alocat recent peste un miliard de lei pentru compensarea întârzierilor la plata furnizorilor de energie, așa cum am relatat într-un articol anterior.
Reprezentanți ai industriei petroliere susțin că noul mecanism presupune, în esență, transferarea costului certificatelor de emisii în prețul produselor petroliere, cu impact direct asupra costurilor suportate de șoferi. Autoritățile române nu s-au opus principiului reducerii emisiilor, ci calendarului și lipsei unor măsuri compensatorii pentru consumatorii vulnerabili, într-un moment în care inflația și deficitul bugetar rămân, oricum, sub presiune.
Ce urmează
Comisia Europeană este așteptată să prezinte, în perioada imediat următoare, o propunere formală privind viitorul calendar al ETS2. Discuțiile din Consiliul UE și din Parlamentul European vor continua în lunile care urmează, iar poziția finală va depinde de echilibrul dintre statele care cer flexibilitate suplimentară și cele care susțin menținerea angajamentelor climatice asumate. Pentru consumatorii din România, orice decizie va avea efect direct asupra bugetului de transport și încălzire, motiv pentru care subiectul va rămâne unul dintre dosarele economice europene de urmărit în perioada următoare.
