Cursul euro-leu a atins pe 23 septembrie 2026 un nou maxim istoric, Banca Națională a României anunțând o rată de referință de 5,2788 lei/euro. Recordul vine la doar câteva luni după ce Fitch și Moody’s au decis să mențină ratingul de țară al României, evitând retrogradarea în categoria „junk”, dar semnalând riscuri fiscale și politice pentru perioada următoare.
Cât a urcat cursul euro-leu și de ce contează
Potrivit datelor centralizate de Economica.net, valoarea de 5,2788 lei/euro depășește cu un cent recordul anterior, de 5,2688 lei/euro, înregistrat pe 6 mai 2026. Diferența pare mică, dar traiectoria este relevantă: în doar câteva zile de la moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan, euro a urcat de la 5,09 lei la peste 5,26 lei, iar băncile comerciale au practicat la un moment dat cursuri de vânzare de 5,30-5,35 lei.
Faptul că, la finalul lunii septembrie, leul nu și-a revenit decât marginal după șocul politic din primăvară arată că presiunile asupra monedei naționale rămân persistente, nu doar un efect de moment.
Fitch și Moody’s au menținut ratingul, dar cu avertismente
Vestea bună pentru economia românească a venit în vara acestui an, când agențiile de rating au decis să nu retrogradeze România sub pragul de „investment grade”. Vestea mai puțin bună este că ambele decizii au fost însoțite de avertismente ferme.
Ce a decis Fitch
Fitch a menținut, la începutul lunii august, ratingul BBB- al României, cu perspectivă negativă — ultima treaptă din categoria „investment grade”. Potrivit analizelor citate de Forbes.ro, execuția bugetară la șase luni a fost unul dintre argumentele care au cântărit în decizia agenției de a nu retrograda țara.
Ce a decis Moody’s
La o săptămână distanță, Moody’s a confirmat, la rândul său, ratingul Baa3, tot cu perspectivă negativă — echivalentul ultimei trepte de „investment grade” pe scara agenției. Conform relatării HotNews.ro, Moody’s a recunoscut că deficitul bugetar s-a redus mai rapid decât se aștepta începând din septembrie 2025, dar a menținut perspectiva negativă invocând „riscuri ridicate” legate de implementarea programului multianual de consolidare fiscală și de fragmentarea peisajului politic, agravată după căderea Guvernului Bolojan.
Agenția a precizat că perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă România demonstrează un consens politic susținut pentru reforme structurale după 2026, inclusiv adoptarea bugetului pe 2027 până la finalul acestui an.
Ce înseamnă asta pentru economia românească
O eventuală retrogradare sub pragul „investment grade” ar fi însemnat costuri de finanțare mai mari pentru statul român, apetit redus al investitorilor pentru titlurile de stat și presiuni suplimentare de depreciere asupra leului. Faptul că acest scenariu a fost evitat oferă un respiro temporar, însă perspectivele negative menținute de ambele agenții arată că marja de eroare rămâne redusă.
Pe termen scurt, un curs euro-leu ridicat se traduce direct în facturi mai mari pentru românii cu credite în valută, pentru importuri și pentru companiile care depind de materii prime cotate în euro sau dolari.
Ce urmează
Următorul test important pentru credibilitatea fiscală a României va fi adoptarea bugetului pe anul 2027, un termen pe care Moody’s l-a menționat explicit ca prag pentru o eventuală îmbunătățire a perspectivei. Până atunci, evoluția cursului valutar rămâne un termometru zilnic al încrederii piețelor în stabilitatea politică și fiscală a țării — un subiect detaliat și în analiza noastră despre cursul valutar BNR din 22 septembrie 2026.
Surse: Economica.net, HotNews.ro, Forbes.ro.
