Bătălia pentru revocare

Liderii grupurilor parlamentare PNL din Senat și Camera Deputaților au depus la Parlament cererea de revocare a Avocatului Poporului, Renate Weber. Weber este acuzată că, atacând la CCR pensiile speciale, se află într-un „grav conflict de interese”.
„Vă solicităm să procedați la sesizarea Comisiilor Juridice ale Camerei Deputaților și Senatului pentru audierea dnei Renate Weber, Avocat al Poporului, în vederea întocmirii unui raport prin care să se propună demiterea acesteia din funcția de demnitatre publică în care a fost numită”, au cerut Fenechiu și Roman.
Liberalii susțin că Renate Weber e într-un „grav conflict de interese” în momentul în care a decis blocarea intrării în vigoare a Legii pentru modificarea Codului Fiscal, adoptată de Parlamentul României, la data de 17 iunie 2020, prin care pensiile „speciale” sunt impozitate drastic, „eliminând astfel discrepanţele care au generat revolta poporului român în privinţa inechităţii sistemului public de pensii”.
În solicitare se menționează că Renate Weber va beneficia de pensie de serciviu, aceasta urmând să fie impozitată cu 85%, potrivit legii atacată la CCR de aceasta..
De asemenea, i se reproşează că a încălcat Constituţia şi pentru declanşarea mecanismului naţional privind prevenirea torturii.
„Avocatul Poporului a acţionat cu depăşirea competenţelor legale stabilite de Legea nr.35/1997, având drept consecinţă nerespectarea dispoziţiilor art.13 din Legea de organizare şi funcţionare a Instituţiei Avocatul Poporului şi pe cale de consecinţă a art.1 alin.(5) din Constituţia României”, se arată în cererea depusă de PNL la Birourile Permanente ale celor două Camere.
Renate Weber este acuzată, de asemenea, de mai multe încălcări ale legilor.
„Analizând acţiunile doamnei Renate Weber, în calitatea sa de Avocat al Poporului, constatăm: – declanşarea mecanismului naţional privind prevenirea torturii (MPN) cu privire la unităţile sanitare care tratează pacienţi COVID 19, sub aspectul monitorizării acestora fără un temei concret, constând în existenţa unor sesizări care să creeze suspiciuni rezonabile privind existenţa unor acte sau fapte ce pot fi asimilate torturii. În fapt, mecanismul de monitorizare a fost instituit fără a se comunica unităţilor sanitare actul administrativ care a stat la baza declanşării procedurii de monitorizare”, se arată în documentul PNL.