Uniunea Europeană a intrat, în a doua jumătate a lui 2026, într-o nouă etapă a reglementării inteligenței artificiale: de la 2 august au devenit aplicabile obligațiile de transparență din AI Act (Regulamentul UE privind inteligența artificială), iar din 2 decembrie 2026 se adaugă cerințe tehnice suplimentare de marcare a conținutului generat de AI. Pentru România, asta înseamnă că firmele care folosesc chatboți, generatoare de imagini sau text pe bază de inteligență artificială au deja obligații legale clare, iar autoritatea națională desemnată să verifice respectarea lor este ANCOM.
Ce se schimbă din 2 august 2026
Potrivit informațiilor publicate de Comisia Europeană și preluate de presa economică, de la 2 august 2026 au intrat în vigoare obligațiile de transparență prevăzute la articolul 50 din AI Act. Concret:
- orice chatbot sau asistent virtual trebuie să comunice clar utilizatorului că interacționează cu un sistem AI, nu cu o persoană;
- materialele sintetice de tip deepfake (imagine, audio sau video generate ori modificate artificial) trebuie etichetate explicit;
- sunt interzise sistemele care manipulează utilizatorii, exploatează vulnerabilități sau evaluează în mod nedrept drepturile fundamentale ale cetățenilor.
Supravegherea este împărțită între trei niveluri: AI Office, la nivel european, monitorizează modelele de inteligență artificială cu scop general (GPAI) și platformele foarte mari, autoritățile naționale supraveghează restul pieței locale, iar Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor urmărește respectarea regulilor de către instituțiile UE.
Ce urmează pe 2 decembrie 2026
A doua etapă importantă vine la 2 decembrie 2026, când devin aplicabile cerințele tehnice de marcare și detectare automată a conținutului generat de AI pentru sistemele deja existente pe piață. Practic, furnizorii de sisteme AI vor trebui să integreze marcaje care pot fi citite automat (watermarking tehnic), iar cei care distribuie materiale de tip deepfake sau publică, fără verificare umană, conținut generat de AI pe subiecte de interes public vor trebui să informeze publicul despre acest lucru. Excepție fac corecturile simple de ortografie și gramatică realizate cu ajutorul AI, care nu intră sub incidența regulilor.
Obligațiile firmelor și ale dezvoltatorilor de AI
Furnizorii de modele de inteligență artificială cu scop general trebuie, potrivit noilor reguli, să pregătească documentație tehnică detaliată, să adopte politici stricte de respectare a drepturilor de autor, să publice rezumate ale materialelor folosite la antrenarea modelelor și să implementeze măsuri de protecție împotriva riscurilor chimice, biologice, radiologice, nucleare și de securitate cibernetică. Comisia Europeană lucrează, în paralel, la o etichetă standardizată la nivelul UE pentru conținutul generat de AI, iar firmele pot demonstra conformitatea și prin aderarea la Codul de bune practici privind transparența conținutului generat de AI, elaborat cu sprijinul a sute de organizații publice și private.
Cine verifică regulile în România
Pentru piața locală, ANCOM a fost desemnată autoritate națională de supraveghere pentru AI Act, alături de mecanismele de sprijin puse la dispoziție de Comisia Europeană, precum AI Act Service Desk — un centru de informare pentru companii și cetățeni. Într-o economie în care, potrivit unei analize recente, doar 5,2% dintre firmele românești folosesc efectiv inteligența artificială (România fiind ultima în UE la adopția AI în companii), noile obligații de conformitate vin ca un test suplimentar pentru firmele care abia încep să integreze astfel de tehnologii.
De ce contează pentru utilizatorii obișnuiți
Pentru cetățeni, cea mai vizibilă schimbare va fi etichetarea conținutului: imaginile, clipurile video sau textele generate ori modificate semnificativ de inteligența artificială ar trebui să devină identificabile mai ușor, printr-un marcaj vizibil sau tehnic. Măsura vine pe fondul unor cazuri deja discutate în spațiul public despre informații generate eronat de AI și preluate ca fiind reale — inclusiv un episod petrecut în România, în care un chatbot a „inventat” un festival inexistent, iar turiști au ajuns degeaba într-o localitate din Dobrogea.
Surse
Articolul se bazează pe informații publicate de DailyBusiness.ro și Alba24.ro, precum și pe documentația oficială a Comisiei Europene privind cadrul de reglementare AI Act.
