România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul adopției inteligenței artificiale în companii, potrivit celor mai recente date Eurostat, analizate într-un raport realizat de Bittnet Training împreună cu LLPA. Doar 5,2% dintre firmele românești cu peste 10 angajați foloseau tehnologii de AI în 2025, față de o medie europeană de aproape 20%.
Paradoxul este însă unul important: la nivel individual, românii nu stau deloc rău la capitolul utilizării inteligenței artificiale. Decalajul se vede aproape exclusiv la nivelul organizațiilor, unde adoptarea formală a AI întârzie considerabil față de comportamentul angajaților.
Cifrele Eurostat: România, codașă în Uniunea Europeană
Conform datelor Eurostat citate în raportul Bittnet Training și LLPA, procentul companiilor din România care utilizează AI a crescut de la 3,1% în 2024 la 5,2% în 2025 — un progres real, dar mult prea lent pentru a reduce diferența față de restul blocului comunitar. Media Uniunii Europene a urcat, în aceeași perioadă, de la 13,5% la aproape 20%.
Topul european este condus de state precum Danemarca (peste 40% dintre companii), Finlanda, Suedia și Belgia, unde adopția AI în mediul de afaceri depășește o treime din companii. Polonia și Bulgaria se află, alături de România, în zona inferioară a clasamentului.
Marile companii, mult înaintea IMM-urilor
Decalajul nu este uniform. La nivel european, peste 55% dintre companiile mari au integrat deja soluții de inteligență artificială în activitatea curentă, față de doar aproximativ 19% dintre întreprinderile mici și mijlocii. În România, unde IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei, această diferență de scară explică o parte semnificativă din rămânerea în urmă la nivel național.
Doi din trei români folosesc deja AI, dar companiile nu au integrat-o
Raportul Bittnet Training atrage atenția asupra unui aspect esențial: problema nu este lipsa de deschidere a angajaților față de tehnologie. Aproximativ două treimi dintre românii din mediul urban folosesc deja instrumente de inteligență artificială în activitățile zilnice, iar jumătate dintre directorii executivi (CEO) spun că au deja o strategie de AI conturată.
„Decalajul nu vine din incapacitatea oamenilor sau din constrângeri tehnologice, ci din întârzierile de implementare la nivelul organizațiilor în care aceștia lucrează”, a declarat Cristina Rațiu, CEO al Bittnet Training, citată în raport.
Cu alte cuvinte, angajații experimentează deja AI pe cont propriu — de la generarea de texte, la analiza de date sau editarea de imagini — însă multe firme nu au proceduri, politici interne sau infrastructură care să transforme acest interes individual într-o adopție organizațională coerentă.
Declarația unui europarlamentar român
Discrepanța a fost comentată recent și la nivel politic european. Într-o declarație citată de Agerpres pe 17 septembrie 2026, europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a subliniat că „aproximativ 5% dintre companiile românești folosesc eficient inteligența artificială, comparativ cu 20% la nivel european” — cifre care confirmă concluziile raportului Bittnet Training.
Un sector IT puternic, dar cu adopție internă întârziată
Situația este cu atât mai neobișnuită cu cât România are un sector IT solid, evaluat la aproximativ 23,6 miliarde de euro, echivalentul a 6,67% din PIB. Țara găzduiește companii cu expertiză recunoscută în domeniul AI, precum UiPath, Bitdefender, Endava sau divizia locală Bosch România. Capacitatea tehnică există deci la nivel de ecosistem — problema ține mai degrabă de viteza cu care companiile din alte sectoare (retail, producție, servicii, agricultură) reușesc să integreze aceste tehnologii în procesele lor interne.
La nivel guvernamental, România a anunțat totuși investiții în infrastructura de inteligență artificială, inclusiv construcția supercomputerului național RO AI Factory, menit să sprijine cercetarea și dezvoltarea de soluții AI la scară largă. Rămâne de văzut cât de rapid vor putea companiile private, în special IMM-urile, să valorifice o asemenea infrastructură.
De ce contează acest decalaj
Analiștii citați în raport avertizează că întârzierea adoptării AI la nivel de companie poate afecta competitivitatea economiei românești pe termen mediu, mai ales în condițiile în care investițiile globale în AI continuă să crească rapid, iar concurența internațională se intensifică. Așa cum am arătat și într-o analiză anterioară despre impactul AI asupra vieții românilor, tehnologia pătrunde tot mai adânc în rutina zilnică a oamenilor, chiar dacă instituțiile și companiile au nevoie de mai mult timp pentru a se adapta.
Pentru companiile românești, mesajul raportului este limpede: infrastructura tehnologică și interesul angajaților există deja. Ce lipsește este strategia formală de implementare — de la politici interne clare, până la formare profesională dedicată și alocare de resurse pentru proiecte de automatizare bazate pe AI.
Surse: Eurostat (date 2025), raportul „Enterprise AI Adoption Report 2025″ realizat de Bittnet Training și LLPA, declarația europarlamentarului Victor Negrescu citată de Agerpres (17 septembrie 2026).
