Rata șomajului în România a ajuns la 6,8% în trimestrul al doilea din 2026, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de trimestrul anterior, arată cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Cea mai îngrijorătoare cifră vine însă din rândul tinerilor: aproape 3 din 10 persoane cu vârsta între 15 și 24 de ani nu au un loc de muncă.
Ce arată datele INS pentru trimestrul II din 2026
Potrivit INS, populația activă a României a fost de 8,22 milioane de persoane în trimestrul II din 2026, dintre care 7,67 milioane erau ocupate, iar 558.100 de persoane se aflau în șomaj. Rata șomajului a urcat astfel la 6,8%, față de 6,5% în trimestrul I din 2026.
Rata de ocupare a populației cu vârsta între 15 și 64 de ani a fost de 62,7%, în ușoară creștere (+0,1 puncte procentuale) față de trimestrul anterior, în timp ce rata de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64 de ani a ajuns la 68,8%.
Diferențe pe gen
Datele INS arată și un decalaj pe criterii de gen: rata șomajului în rândul femeilor a fost de 7,0%, față de 6,6% în cazul bărbaților, o diferență de 0,4 puncte procentuale.
Tinerii, cea mai vulnerabilă categorie în fața șomajului
Cel mai ridicat nivel al șomajului se înregistrează, ca și în trimestrele anterioare, în rândul tinerilor. Rata șomajului pentru grupa de vârstă 15-24 de ani a ajuns la 29,9%, cea mai mare valoare dintre toate categoriile de vârstă analizate de INS. În același timp, rata de ocupare pentru aceeași grupă de vârstă este de doar 15,3%, ceea ce arată cât de puțini tineri reușesc să se angajeze imediat după finalizarea studiilor sau în paralel cu acestea.
Situația se leagă și de contextul economic mai larg descris de INS și de alte instituții: România este singura economie din Europa Centrală și de Est care intră în contracție în 2026, iar angajatorii devin tot mai precauți în privința noilor angajări, în special pentru posturile de debutant.
Decalaj major între mediul urban și cel rural
Un alt aspect relevant din raportul INS este diferența mare dintre mediile de rezidență: rata șomajului este de 10,1% în mediul rural, față de doar 4,0% în mediul urban — un decalaj de 6,1 puncte procentuale. Diferența reflectă accesul inegal la locuri de muncă și infrastructură între orașe și zonele rurale, unde oportunitățile de angajare rămân limitate, mai ales pentru tineri și pentru persoanele fără calificare superioară.
România, pe primul loc în UE la șomajul în rândul tinerilor
Comparativ cu restul statelor membre ale Uniunii Europene, România se situează pe primul loc la capitolul șomaj în rândul tinerilor, cu o rată aproape dublă față de media europeană, potrivit datelor Eurostat citate de presa economică. Rata de ocupare a tinerilor între 15 și 24 de ani a scăzut cu 3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce indică o tendință de agravare, nu de ameliorare a fenomenului.
Analiștii citați în presă leagă această situație de mai mulți factori structurali: decalajul dintre competențele dobândite în sistemul de educație și cerințele angajatorilor, migrația forței de muncă tinere către alte state UE și ritmul lent de creare a unor locuri de muncă noi, într-un an în care discuțiile despre salariul minim pe 2027 rămân, de asemenea, nefinalizate.
Ce urmează
INS urmează să publice datele pentru trimestrul III din 2026 în lunile următoare, moment în care se va putea observa dacă tendința de creștere a șomajului continuă sau dacă piața muncii se stabilizează. Până atunci, cifrele actuale confirmă o presiune tot mai mare asupra tinerilor aflați la început de carieră și un decalaj persistent între mediul urban și cel rural.
