Debitul Dunării, la minime istorice în septembrie 2026: restricții de apă în Gorj și Dolj, reactor oprit la Cernavodă

Data publicării:

Debitul Dunării a ajuns, spre finalul lunii septembrie 2026, la unele dintre cele mai scăzute valori din ultimele decenii, pe fondul secetei hidrologice prelungite care afectează România și întreg bazinul fluviului. Autoritățile au impus deja restricții de apă în mai multe localități din Gorj și Dolj, iar la centrala nucleară de la Cernavodă un reactor rămâne oprit din cauza nivelului insuficient al apei.

Cât de jos a ajuns debitul Dunării

Potrivit datelor publicate de Profit.ro, debitul Dunării la Baziaș, punctul de intrare a fluviului în România, era pe 24 septembrie 2026 de aproximativ 1.600 mc/s, cu circa 58% sub media multianuală a lunii septembrie, de 3.800 mc/s. Prognozele hidrologilor indicau o scădere suplimentară, până la aproximativ 1.350 mc/s în jurul datei de 30 septembrie.

Datele se confirmă și în prognoza emisă la începutul lunii de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), citată de Economedia.ro: pentru intervalul 5–12 septembrie, debitul era estimat să scadă la 1.400 mc/s, iar pentru întreaga lună hidrologii au anticipat valori între 1.400 și 1.800 mc/s — mult sub normalul sezonier.

Situația nu este una izolată: conform Profit.ro, debite reduse se înregistrează pe tot cursul inferior al fluviului, de la Novi Sad și Bezdan, în Serbia (1.100, respectiv 860 mc/s), până în Bulgaria (1.400–1.570 mc/s), semn că seceta hidrologică afectează întregul bazin dunărean, nu doar sectorul românesc.

Restricții de apă în Gorj și Dolj

Pe fondul debitelor reduse ale Dunării și ale afluenților săi, Știrile ProTV relatează, citând Apele Române Jiu, că cinci localități — trei din județul Gorj și două din Dolj — se confruntă cu restricții de apă. În sectorul Filiași–Rovinari, din Gorj, stația de epurare SE Rovinari a intrat în etapa a doua de restricții, în timp ce SE Turceni a fost trecută în faza de alertă-avertizare.

Reprezentanții Apele Române au precizat că, la debitul actual, „Dunărea rămâne la mai puțin de jumătate din debitul caracteristic perioadei”, subliniind caracterul excepțional al situației hidrologice din această toamnă.

Un reactor de la Cernavodă, oprit din cauza secetei

Seceta de pe Dunăre a avut și consecințe directe asupra sistemului energetic național. Potrivit Economica.net, Unitatea 1 a centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă (700 MW) a fost oprită preventiv încă din 28 iulie 2026, ca măsură de siguranță impusă de nivelul „fără precedent” de scăzut al Dunării, conform prognozelor INHGA. Decizia a fost luată pentru a menține parametrii de funcționare în limitele de siguranță nucleară.

Conform Profit.ro, reactorul rămânea oprit și la finalul lunii septembrie, centrala funcționând doar parțial de la începutul verii, în timp ce guvernul a alocat în august 12,1 milioane de lei pentru intervenții hidraulice de urgență menite să sprijine aprovizionarea cu apă și funcționarea infrastructurii afectate de secetă.

Ce urmează

Autoritățile responsabile cu gospodărirea apelor pregătesc măsuri temporare și reversibile — folosirea de pontoane și pompe suplimentare, precum și posibile transferuri controlate de apă dinspre Canalul Dunăre–Marea Neagră — pentru a susține alimentarea cu apă și navigația pe sectoarele cele mai afectate. Apele Române au precizat, într-o analiză mai amplă a situației hidrologice din vara acestui an, că nu există restricții pentru alimentarea centralizată cu apă potabilă a populației, cele peste 40 de lacuri de acumulare majore din țară menținând un volum suficient pentru sistemele de distribuție.

Seceta prelungită din 2026 se înscrie într-un tipar mai larg descris și de ANM, care a semnalat în septembrie temperaturi cu până la 7°C peste normalul perioadei și secetă extinsă pe mare parte din teritoriul țării — vezi analiza tele7abc.ro despre vremea neobișnuit de caldă din septembrie 2026. Specialiștii avertizează că fenomenele hidrologice extreme, atât secetele prelungite, cât și viiturile bruște, devin tot mai frecvente, cerând o regândire a modului în care România își gestionează resursele de apă pe termen lung.

Surse: Profit.ro, Știrile ProTV, Economedia.ro, Economica.net.

Categorii:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole

Mai multe din aceeași categorie
Related

Taxa pe carbon ETS2: UE reia disputa privind amânarea, în timp ce prețurile carburanților ar putea urca cu 1 leu pe litru

Comisia Europeană ar putea propune în această săptămână o nouă amânare a taxei pe carbon ETS2, după ce zece state, printre care și România, cer revizuirea calendarului din cauza scumpirii carburanților și energiei.

Compensare facturi energie: statul alocă 1,058 miliarde de lei după întârzieri la plata furnizorilor

Ministerul Finanțelor a suplimentat cu 1,058 miliarde de lei fondurile pentru compensarea facturilor la energie, după întârzieri la plata furnizorilor. Vezi cum se împarte suma și ce se schimbă.

Romgaz preia oficial Azomureș: peste 800 de angajați transferați, producție reluată din 2027

Romgaz a preluat oficial combinatul Azomureș, cu peste 800 de angajați transferați, într-o tranzacție de până la 69 de milioane de euro. Producția de îngrășăminte va fi reluată din 2027.

Conferința ENERGIE – „Bucharest Leaders’ Summit: A Roadmap to the Future”

Pe 12 noiembrie 2025, la Institutul Național de Statistică...