Comisia Europeană a publicat, pe 17 noiembrie 2026, prognoza economică de toamnă pentru statele membre, iar cifrele pentru România arată o înrăutățire semnificativă față de estimările anterioare: economia românească este așteptată să se contracte cu 0,3% în 2026, inflația va ajunge la 7,9%, iar deficitul bugetar se va reduce la 6% din PIB. Datele au fost confirmate de Agerpres și reluate de presa economică din țară.
Ce spune Comisia Europeană despre creșterea economică a României
Executivul comunitar estimase, în prognoza de primăvară, o creștere de 0,1% a produsului intern brut pentru acest an. Noile calcule arată însă o contracție de 0,3%, ceea ce înseamnă o revizuire negativă de 0,4 puncte procentuale în doar câteva luni. Comisia Europeană anticipează o revenire graduală începând cu anul următor:
- 2026: -0,3% (contracție)
- 2027: +1,8%
- 2028: +2,2%
Printre cauzele principale invocate de Bruxelles se numără măsurile de consolidare fiscală, care au afectat consumul privat – acesta a scăzut cu peste 2% în prima jumătate a anului 2026, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public. La acestea se adaugă instabilitatea politică internă, incertitudinea economică și investițiile private aflate încă în scădere.
Inflația, revizuită la 7,9% pentru 2026
Comisia Europeană a majorat și estimarea pentru inflație, de la 7% (anunțat anterior) la 7,9% pentru 2026, față de 6,8% în 2025. Pentru anii următori, Bruxelles anticipează o decelerare treptată: 4,4% în 2027 și 3,8% în 2028, nivel încă peste ținta Băncii Naționale a României de 2,5%, cu o marjă de ±1 punct procentual. Printre factorii care au alimentat inflația se numără majorarea TVA, a accizelor, a impozitării proprietăților și a contribuției de sănătate, alături de prețurile ridicate la energie și o secetă severă care a afectat piața de electricitate. Despre traiectoria inflației și estimările Băncii Naționale a scris recent și tele7abc.ro, în articolul despre prognoza BNR pentru inflație.
Deficitul bugetar scade, dar datoria publică continuă să crească
Pe partea fiscală, Comisia Europeană estimează o îmbunătățire: deficitul bugetar (ca pondere din PIB, în metodologie ESA) ar urma să scadă de la 7,8% în 2025 la 6% în 2026, respectiv 5,8% în 2027 și 5,6% în 2028, pe fondul consolidării fiscale și al unei execuții bugetare mai stricte. România a mai raportat progrese pe acest front și la nivelul bugetului pregătit pentru 2027, despre care tele7abc.ro a scris într-un articol anterior.
În același timp, datoria publică este estimată să crească de la circa 59% din PIB în 2025 la aproximativ 64% în 2028, din cauza deficitelor primare ridicate și a costurilor tot mai mari cu dobânzile. Rata șomajului ar urma să atingă un vârf de 6,7% în 2026, pentru ca apoi să scadă gradual, iar deficitul de cont curent ar trebui să ajungă sub 6% din PIB până în 2028, parțial susținut de exporturile de gaz din proiectul Neptun Deep.
Riscuri și factori de revenire
Comisia Europeană a precizat că riscurile asupra prognozei sunt înclinate spre o evoluție negativă, principalele amenințări fiind o posibilă reluare a instabilității politice, cererea externă mai slabă – în special pentru sectorul auto – și prețurile ridicate la energie, care continuă să afecteze industria prelucrătoare.
Pentru perioada 2027-2028, executivul comunitar mizează pe o revenire sprijinită de scăderea inflației, de majorările salariale și de pensii, de absorbția fondurilor europene de coeziune și de o relansare a investițiilor private. Proiectul Neptun Deep, prima exploatare de gaze naturale din Marea Neagră românească, este menționat ca un factor care va susține exporturile și va reduce deficitul extern, cu un efect mai vizibil începând din 2028.
Context: România, între consolidare fiscală și presiuni economice
Prognoza de toamnă a Comisiei Europene vine la aproape șase luni după ce executivul comunitar a redus deja, în luna mai, estimările de creștere pentru România, pe fondul măsurilor de austeritate adoptate pentru reducerea deficitului bugetar. Noile cifre confirmă faptul că economia românească traversează o perioadă dificilă, cu o contracție efectivă în acest an, însă indică și o revenire pe termen mediu, condiționată de stabilitatea politică și de continuarea reformelor structurale.
Articol realizat pe baza datelor publicate de Comisia Europeană și relatate de Agerpres, Newsweek România și Spotmedia.





