România câștigă definitiv arbitrajul Roșia Montană

Data publicării:

România a câștigat definitiv arbitrajul Roșia Montană, după ce un comitet ad-hoc constituit sub egida Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID) a respins, pe 13 noiembrie 2026, cererea de anulare formulată de compania canadiană Gabriel Resources. Decizia pune capăt ultimei căi de atac disponibile într-un litigiu care se întinde pe mai bine de un deceniu și închide definitiv riscul ca statul român să plătească o despăgubire de aproximativ 6,5 miliarde de dolari.

Ce a decis comitetul ICSID în dosarul Roșia Montană

Comitetul ad-hoc, format din Eduardo Zuleta (președinte), Lawrence Boo și Maxi Scherer, a respins toate motivele de anulare invocate de Gabriel Resources Ltd. și de filiala sa din Jersey. Astfel, a fost menținută integral hotărârea arbitrală pronunțată pe 8 martie 2024, prin care tribunalul inițial a constatat că România nu a încălcat tratatele bilaterale de protecție a investițiilor încheiate cu Canada și cu Regatul Unit.

Potrivit Ministerului Finanțelor, decizia este finală și obligatorie, fiind epuizată ultima cale extraordinară de atac prevăzută de Convenția ICSID. Companiile reclamante au fost obligate, în plus, să suporte costurile procedurii de anulare, iar statul român urmează să ceară recuperarea integrală a cheltuielilor de judecată.

Cererea de 6,5 miliarde de dolari a Gabriel Resources

Gabriel Resources a susținut că România a încălcat tratatele bilaterale de investiții, după ce proiectul minier de exploatare a aurului și argintului prin tehnologia cianurilor, propus la Roșia Montană, a fost blocat. Compania a cerut despăgubiri de circa 6,5 miliarde de dolari (aproximativ 31,5 miliarde de lei) – cea mai mare pretenție financiară formulată vreodată împotriva statului român într-un arbitraj internațional. În cererea de anulare, Gabriel Resources a invocat constituirea necorespunzătoare a tribunalului și abateri procedurale grave, cerând fie anularea integrală, fie anularea parțială a hotărârii din 2024.

Reacțiile oficialilor români

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că decizia finală confirmă poziția României după mai bine de zece ani de efort instituțional și juridic, descriind apărarea statului ca fiind una riguroasă. Ministerul a transmis că hotărârea confirmă faptul că deciziile României legate de mediu, patrimoniu cultural și comunitățile locale au fost legale, iar statul nu va plăti niciun cost pentru apărarea acestor valori.

Președintele Nicușor Dan a salutat rezultatul, arătând că România este astfel scutită de o despăgubire de 6,5 miliarde de dolari, și a calificat proiectul minier drept „profund ilegal”. Premierul Luca Niculescu a numit decizia „o victorie importantă pentru România”, mulțumind echipelor de avocați – Leaua Damcali Deaconu Păunescu și LALIVE – precum și Ministerului Finanțelor și instituțiilor statului implicate. Niculescu a precizat că, în cei 11 ani de litigiu, s-au schimbat guverne, miniștri și conducerile instituțiilor, dar munca juridică a continuat neîntrerupt.

Istoricul dosarului: de la protestele din 2013 la patrimoniul UNESCO

Proiectul minier de la Roșia Montană, care prevedea exploatarea aurului prin tehnologia cianurilor într-o carieră de suprafață, a fost respins de Parlamentul României în 2014, după valul de proteste publice din 2013. Arbitrajul internațional a fost înregistrat la ICSID în 2015, sub numărul de dosar ARB/15/31. Procedura de anulare a durat din iulie 2024 până în noiembrie 2026 și a inclus mai multe runde de memorii scrise și o audiere.

Zona Roșia Montană a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 2021, un pas considerat de autorități drept o garanție suplimentară a protecției peisajului minier istoric împotriva unor noi proiecte de exploatare industrială.

Ce înseamnă decizia pentru bugetul statului

Evitarea unei despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari – echivalentul a circa 1,5% din PIB-ul estimat al României pentru 2026 – vine într-un moment în care Ministerul Finanțelor gestionează cu atenție deficitul bugetar și pregătește construcția bugetului pe 2027. România a reușit deja să reducă deficitul bugetar la 3,81% din PIB, iar excluderea unui risc financiar de această magnitudine elimină o potențială presiune suplimentară asupra finanțelor publice pentru anii următori.

Ministerul Finanțelor a precizat că va continua demersurile pentru recuperarea integrală a cheltuielilor de judecată suportate de statul român pe durata celor peste zece ani de proces.

Articol realizat pe baza informațiilor publicate de HotNews.ro, Mediafax.ro și Radio România Internațional.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole

Mai multe din aceeași categorie
Related

România Financiară 2027: Strategii de business și soluții de creștere într-un climat economic, politic și social complex

Grupul de Presă MediaUno, alături de Asociația MediaUno, Institutul...

Salariul minim net scade cu 83 de lei în 2027, din cauza scutirii de taxe care expiră

Salariul minim brut rămâne la 4.325 de lei în 2027, dar salariul minim net ar putea scădea cu 83 de lei pe lună, din cauza expirării, la 31 decembrie, a scutirii de taxe pentru 200 de lei din venitul minim pe economie.

Deficitul bugetar scade la 3,81% din PIB: Finanțele pregătesc bugetul pe 2027 printr-o platformă digitală

Deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB în primele nouă luni din 2026, dar Ministerul Finanțelor anunță reguli mai stricte pentru bugetul pe 2027, construit prin platforma digitală eBuget NG.

Prețul carburanților a scăzut din nou în România: motorina rămâne sub plafon până la 31 ianuarie 2027

Carburanții s-au ieftinit din nou în România sâmbătă, 14 noiembrie 2026. Motorina rămâne sub plafonul de acciză redusă, valabil până la 31 ianuarie 2027, pe fondul relaxării pieței petrolului.