Un cutremur cu magnitudinea 5,7 s-a produs în zona seismică Vrancea în noaptea de marți spre miercuri, 18 noiembrie 2026, la ora 02:48, fiind resimțit puternic în București și în mai multe orașe din sud-estul și centrul țării. Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), seismul s-a produs la o adâncime revizuită de 120,8 km, fiind descris de seismologi ca cel mai semnificativ cutremur din zona Vrancea din ultimii ani.
Cutremurul din Vrancea: magnitudine, oră și profunzime
Conform datelor INFP, seismul a avut loc la ora locală 02:48:55, cu magnitudinea de 5,7 pe scara folosită de institut. Alte instituții au raportat valori ușor diferite: Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a anunțat o magnitudine ml 5,6, iar Centrul Seismologic Euro-Mediteranean (EMSC) a indicat 5,3. Adâncimea a fost raportată inițial la 107,1 km, pentru a fi revizuită ulterior la aproximativ 120 km de către INFP, în timp ce DSU și EMSC au indicat 140 km. Diferențele dintre instituții sunt obișnuite imediat după un seism, până la definitivarea datelor.
Epicentrul a fost localizat, potrivit raportării revizuite a INFP, la aproximativ 48 km sud de Focșani, 61 km sud de Buzău, 64 km est de Sfântu Gheorghe și 74 km est de Brașov, cu o intensitate de aproximativ VI în zona cea mai apropiată.
Unde a fost resimțit seismul
Cutremurul a fost resimțit puternic în București, precum și în orașe precum Focșani, Buzău, Brașov, Galați, Brăila, Constanța și Iași. Echipe de verificare ale autorităților au fost trimise în județele Brăila, Buzău, Covasna, Galați, Iași, Neamț, Vrancea și Vaslui, precum și în Capitală, pentru a evalua eventuale efecte asupra clădirilor.
Victime ușoare și apeluri la numărul de urgență 112
ISU Galați a înregistrat nouă apeluri la 112, dintre care șapte au necesitat intervenția echipajelor medicale, majoritatea pentru persoane afectate de atacuri de panică. O persoană s-a accidentat ușor la cap în timp ce fugea spre o ieșire, iar șase persoane au fost transportate la spital pentru verificări. În Râmnicu Sărat, județul Buzău, o femeie a fost rănită de mobilier răsturnat. Potrivit relatărilor, toate incidentele au fost descrise drept ușoare. DSU a precizat, după misiunile de recunoaștere din județele afectate și din București, că nu au fost raportate pagube materiale semnificative.
Reacția INFP: „Nu este un motiv de îngrijorare”
Directorul INFP, Constantin Ionescu, a declarat că seismul se încadrează în activitatea normală a zonei seismice Vrancea și nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Acesta a reamintit că un cutremur de magnitudine similară, de aproximativ 5,4, s-a produs cu doi ani în urmă, iar seismele cu magnitudini între 5,5 și 6 se produc, în medie, o dată la aproximativ doi ani în regiune. Oficialul a precizat că, până la momentul declarațiilor, nu fuseseră înregistrate replici, nici măcar de intensitate foarte redusă.
Constantin Ionescu a mai explicat că magnitudinea unui cutremur este aceeași indiferent de locul de observare, în timp ce intensitatea resimțită variază în funcție de distanța față de epicentru: în zone precum Tecuci, Panciu, Brăila și Buzău intensitatea a fost de aproximativ 5-6, iar în București de aproximativ 5. De asemenea, directorul INFP a precizat că o alertă trimisă de senzorii unor telefoane mobile, care a indicat o magnitudine de 6,5, a fost eronată, accelerometrele telefoanelor nefiind calibrate pentru estimarea precisă a cutremurelor, spre diferență de instrumentele profesionale ale institutului.
Riscul seismic din Vrancea, în context
Zona seismică Vrancea este cunoscută drept una dintre cele mai active din Europa, generând frecvent cutremure la adâncime intermediară. Un seism anterior, de magnitudine 4,8, s-a produs în județul Buzău pe 19 octombrie 2026, iar la începutul lunii noiembrie regiunea a mai fost zguduită de o serie de seisme mai mici, despre care tele7abc.ro a relatat pe larg.
Discuția despre rezistența clădirilor la cutremur a revenit în atenția publică, pe fondul unor avertismente privind clădirile din București considerate vulnerabile structural, precum și al nivelului redus de asigurare a locuințelor împotriva dezastrelor naturale la nivel național.
Articol realizat pe baza informațiilor publicate de Digi24, Euronews România și Agerpres.





