BNR: inflația în România urcă la 7,4% în decembrie 2026, apoi scade la 2,5% în 2028

Data publicării:

Banca Națională a României (BNR) a publicat, pe 16 noiembrie 2026, noul Raport asupra inflației, document care arată că inflația în România va mai crește puțin până la finalul acestui an, înainte să înceapă o scădere susținută în 2027 și 2028. Guvernatorul Mugur Isărescu a prezentat concluziile raportului, spunând că „a dispărut cocoașa inflaționistă” generată anterior de majorarea TVA și a accizelor, suprapusă peste criza energetică.

Ce arată noul Raport asupra inflației al BNR

Potrivit raportului trimestrial, rata anuală a inflației este estimată să ajungă la 7,4% în decembrie 2026, un nivel mai ridicat decât cel anticipat în raportul anterior (6,1%). BNR estimează apoi o scădere graduală: inflația ar urma să ajungă la 3,7% în decembrie 2027 (revizuire de la 3,4%, estimată anterior) și să intre în intervalul țintei de 2,5% ±1 punct procentual în trimestrul I din 2028, atingând nivelul de 2,5% în trimestrul III din 2028.

Pentru comparație, rata anuală a inflației a fost de 6,94% în octombrie 2026, în creștere de la 6,61% în septembrie, pe fondul scumpirii carburanților și al majorării prețurilor la legume, fructe și ouă.

De ce a fost revizuită în sus prognoza pe termen scurt

Banca centrală explică majorarea prognozei pentru acest an prin evoluția prețurilor la energie și carburanți, pe fondul tensiunilor geopolitice și al pieței internaționale a petrolului. Raportul a fost elaborat în prima parte a lunii noiembrie, când petrolul se tranzacționa peste 100 de dolari pe baril; prețul a scăzut ulterior spre 90 de dolari, dar BNR avertizează că nu este clar dacă această scădere se va menține. Instituția consideră riscurile la adresa inflației relativ echilibrate pe termen scurt, dar „mai degrabă înclinate în sensul unor abateri în sus” pe termen mediu, din cauza prelungirii conflictului geopolitic și a efectelor persistente ale crizei energetice.

Comunicatul BNR precizează: „rata anuală a inflației se va mări ușor în ultimele luni ale anului curent”, urmând să scadă gradual și să reintre „în interiorul intervalului țintei în trimestrul I 2028”.

„A dispărut cocoașa inflaționistă” – declarația lui Isărescu

La prezentarea raportului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că „a dispărut cocoașa inflaționistă”, referindu-se la vârful de prețuri provocat de majorarea TVA și a accizelor, combinată cu criza energetică. Scăderea inflației anuale din trimestrul al treilea se explică, în bună parte, prin efecte statistice favorabile, comparația făcându-se acum cu o perioadă în care prețurile crescuseră deja puternic.

Isărescu a atras atenția și asupra faptului că piața angro a gazelor naturale rămâne tensionată, ceea ce ține costurile de producție la un nivel ridicat, chiar dacă gradul de umplere a depozitelor de gaze din România este considerat rezonabil comparativ cu anii anteriori. În rândul produselor intermediare, unele categorii – precum coloranții sau cablurile electrice – au înregistrat scumpiri de aproximativ 80%, în timp ce sectorul agroalimentar a avut creșteri de preț mult mai mici.

Dobânda de politică monetară, neschimbată

Consiliul de administrație al BNR a decis, pe 12 noiembrie 2026, să păstreze dobânda de politică monetară la 6,50% pe an. Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,50%, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%. Au fost păstrate neschimbate și ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor.

Ce înseamnă pentru români

Pe termen scurt, revizuirea în sus a prognozei înseamnă că prețurile vor continua să crească ușor până la finalul anului, în special din cauza facturilor la energie și a carburanților. BNR anticipează însă că cererea agregată se va tempera în a doua parte a anului, pe fondul corecției fiscale și al crizei energetice, factori care ar urma să pună presiune în sensul reducerii inflației în perioada următoare. Context relevant pentru bugetul familiilor: prețul carburanților a scăzut recent în România, iar motorina rămâne plafonată până la 31 ianuarie 2027, o măsură care ar putea limita, parțial, presiunea inflaționistă pe termen scurt.

Noul Raport asupra inflației vine și în contextul discuțiilor privind construcția bugetului pe 2027, despre care Ministerul Finanțelor a oferit deja detalii în raportul privind evoluția deficitului bugetar, un alt indicator macroeconomic urmărit de BNR în elaborarea propriilor prognoze.

Surse

Informațiile din acest articol se bazează pe datele publicate de Banca Națională a României și pe relatările Economica.net, Euronews România și Puterea.ro.

Categorii:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole

Mai multe din aceeași categorie
Related

Record de prosumatori în România: ANRE anunță 394.868 de instalații în septembrie 2026

ANRE: numărul prosumatorilor din România a ajuns la 394.868 la final de septembrie 2026, cu 9.077 mai mulți față de august și o putere instalată de 4.389,69 MW.

Comisia Europeană înrăutățește prognoza pentru România: PIB se contractă cu 0,3% în 2026, inflația urcă la 7,9%

Comisia Europeană a publicat prognoza economică de toamnă pentru România: PIB-ul se va contracta cu 0,3% în 2026, inflația va urca la 7,9%, iar deficitul bugetar va scădea la 6% din PIB, pe fondul consolidării fiscale și al consumului privat în scădere.

ASF aprobă noi autorizări de conducere și majorări de capital pe piețele financiare nebancare

Consiliul ASF a adoptat pe 18 noiembrie 2026 măsuri privind piețele financiare nebancare: o normă contabilă nouă pentru asigurători, autorizări de conducere la mai multe firme și majorări de capital social la asigurătorii de viață BRD, Grawe și NN.

România câștigă definitiv arbitrajul Roșia Montană

Comitetul ICSID a respins cererea de anulare a Gabriel Resources: România nu va plăti despăgubirea de 6,5 miliarde de dolari cerută în dosarul Roșia Montană.