România intră în ultimul trimestru al anului cu cel mai încărcat calendar de inaugurări de autostrăzi din ultimul deceniu. Potrivit asociației Pro Infrastructură și a datelor centralizate de presa economică, între 233 și aproape 270 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres ar putea fi date în trafic până la 31 decembrie 2026, dacă șantierele respectă termenele contractuale.
Cifrele variază de la o sursă la alta tocmai pentru că depind de scenariul luat în calcul – „realist-optimist” sau „ultra-optimist” – dar toate estimările converg spre aceleași proiecte-cheie: autostrada Moldovei (A7), inelul de centură al Capitalei (A0), tunelul de la Curtea de Argeș de pe A1 și loturile din Autostrada Transilvania (A3).
Câți kilometri de autostradă se deschid în 2026
Asociația Pro Infrastructură estimează, într-un scenariu „realist-optimist”, circa 244 de kilometri de autostradă și drum expres dați în trafic în 2026, cu posibilitatea de a urca spre 270-284 km într-un scenariu ultra-optimist. Ministerul Transporturilor vorbește, la rândul său, de un total contractat de 233,59 kilometri, împărțiți în 15 tronsoane distincte, pe patru autostrăzi majore.
Dacă țintele se ating măcar parțial, 2026 ar depăși performanța anului 2024, când au fost finalizați aproximativ 200 de kilometri de autostradă – cel mai bun an din istoria recentă a infrastructurii rutiere românești.
A7 Moldova, cel mai amplu șantier al anului
Autostrada Moldovei (A7), care va lega Ploieștiul de Pașcani, concentrează cea mai mare parte a kilometrilor așteptați în 2026 – aproximativ 122-124 de kilometri, în funcție de sursă. Calendarul vehiculat de presa de specialitate arată:
- tronsonul Adjud Nord – Răcăciuni (aproximativ 25,5 km), printre primele preconizate să intre în trafic;
- secțiunea Focșani – Adjud, cu deschidere estimată în luna august;
- extinderea spre Săbăoani, adăugând alți aproximativ 95 de kilometri pe parcursul anului;
- ultimii aproximativ 27 de kilometri până la Pașcani, programați spre finalul lui decembrie.
Președintele Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, a atras însă atenția asupra unui risc financiar major: fondurile europene din PNRR pentru acest proiect se opresc la Bacău, ceea ce ar putea crea un gol de finanțare pentru tronsoanele care urmează să fie finalizate după luna august.
Inelul Capitalei (A0) și tunelul de la Curtea de Argeș
Centura autostradă a Bucureștiului, A0, ar urma să primească în jur de 30 de kilometri noi în partea de nord, împărțiți pe trei loturi: segmentul dintre A1 și DN1 (circa 17 km), Afumați–Cernica (circa 8,5 km) și Cernica–A2 (circa 4,5 km). Finalizarea acestor tronsoane ar închide, teoretic, inelul complet al centurii metropolitane.
Pe autostrada Sibiu–Pitești (A1), atenția este concentrată pe tunelul de la Curtea de Argeș, primul tunel autostradal veritabil din România, cu o lungime de aproximativ 1.350 de metri. Finalizarea lucrărilor, estimată pentru intervalul august–septembrie 2026, ar debloca circa 10 kilometri de autostradă în zonă. În schimb, tronsonul dintre Margina și Holdea nu va fi gata în 2026 – excavarea tunelului de acolo este estimată să se încheie abia în iunie 2027.
A3 Transilvania și expresul Brăila–Galați
Pe Autostrada Transilvania (A3), sunt vizate mai multe loturi, printre care segmentele Zimbor–Poarta Sălajului și Suplacu de Barcău–Chiribiș, cu un total estimat între 63 și 97 de kilometri, în funcție de scenariu, și termene realiste plasate spre noiembrie–decembrie. Separat, drumul expres Brăila–Galați, de aproximativ 10-11 kilometri, este programat pentru primăvara anului 2026.
Ce spun specialiștii despre riscul de întârzieri
Asociațiile din domeniu, citate de presa economică, subliniază că termenele anunțate oficial sunt frecvent optimiste și că istoricul recent al șantierelor de autostrăzi din România arată alunecări repetate ale calendarului. Constrângerea legată de finanțarea europeană post-PNRR, combinată cu complexitatea tehnică a unor lucrări precum tunelul de la Curtea de Argeș, rămâne principalul motiv de prudență în privința atingerii integrale a țintei de peste 230 de kilometri.
De ce contează pentru economie
Ritmul șantierelor de autostrăzi nu este doar un subiect de infrastructură, ci și un indicator economic direct: sectorul construcțiilor a fost, în prima jumătate a lui 2026, principalul motor al creșterii investițiilor din România, așa cum am scris recent pe Tele7abc, unde investițiile totale au depășit 100 de miliarde de lei, cu o creștere de 11,9% față de anul anterior. Finalizarea la timp a tronsoanelor de autostradă ar putea susține acest trend și în a doua parte a anului.
Pentru șoferii care planifică deplasări pe distanțe lungi, cea mai sigură strategie rămâne verificarea calendarului actualizat de pe site-urile Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și ale constructorilor, întrucât datele de deschidere pot fi devansate sau amânate în funcție de stadiul lucrărilor.
