Ministerul Finanțelor alocă peste 1 miliard de lei pentru compensarea facturilor la energie: banii ajung la furnizori în septembrie 2026

Data publicării:

Ministerul Finanțelor a suplimentat cu peste 1,058 miliarde de lei limita de cheltuieli pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, bani care merg direct către furnizori prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). Anunțul a fost făcut pe 19 septembrie 2026 de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a explicat că suplimentarea acoperă întârzieri acumulate în plata schemei de compensare pentru luna septembrie.

Cât reprezintă suplimentarea și cum ajunge la furnizori

Din totalul de 1,058 miliarde de lei, aproximativ 1,03 miliarde de lei sunt destinate direct furnizorilor de energie electrică și gaze naturale, prin decontarea cererilor depuse în cadrul schemei de compensare. Diferența, aproape 29 de milioane de lei, a fost alocată Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, pentru decontarea abonamentelor de transport interjudețean ale persoanelor cu dizabilități grave.

Avansul plătit furnizorilor crește de la 40% la 60%

Mecanismul de plată a fost modificat pentru a accelera decontările: avansul acordat furnizorilor de energie la depunerea cererii a crescut de la 40% la 60% din valoarea acesteia, urmând ca aceștia să primească ulterior o tranșă suplimentară de 20% pentru cererile care fuseseră rambursate doar parțial până acum. Practic, statul recunoaște că a acumulat întârzieri și încearcă să pună bani mai repede în conturile companiilor din energie.

De ce a fost nevoie de bani suplimentari

Ministrul Nazare a fost direct în privința cauzei: întârzierile de plată ale statului creează obligații care afectează lichiditatea companiilor private. „Nu putem cere sectorului privat să susțină creșterea economică” în timp ce statul întârzie plățile către acesta, a transmis oficialul, adăugând că întârzierile pun presiune pe capacitatea de finanțare și de investiții a firmelor, ceea ce încetinește, în final, activitatea economică.

Nazare a mai atras atenția asupra modului în care statul își asumă scheme de sprijin: „Statul trebuie să fie mult mai atent atunci când își asumă noi scheme și cheltuieli. Nu putem construi mecanisme pe care nu ni le permitem sau pe care nu le putem finanța predictibil.” Declarația vine pe fondul unui deficit bugetar aflat sub presiune și al unei economii românești care, potrivit datelor publicate recent, este singura din regiune aflată în contracție în 2026.

Sprijin suplimentar pentru persoanele cu dizabilități

Pe lângă compensarea facturilor la energie, suplimentarea aprobată de Ministerul Finanțelor include aproape 29 de milioane de lei pentru Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, sumă destinată decontării transportului interjudețean pentru persoanele cu dizabilități grave — o măsură separată, dar inclusă în același act de suplimentare bugetară.

Ce înseamnă asta pentru facturile românilor

Schema de compensare-plafonare vizează în continuare facturile la energie electrică și gaze naturale ale consumatorilor casnici, iar suplimentarea anunțată nu schimbă plafoanele sau condițiile de eligibilitate pentru populație, ci rezolvă un blocaj administrativ: plata către furnizori, care la rândul lor emit facturile compensate către clienți. Cu alte cuvinte, banii nu ajung direct în buzunarul consumatorilor, ci acoperă diferența pe care furnizorii de energie o recuperează de la stat pentru facturile deja reduse prin schemă.

Subiectul facturilor la energie a rămas unul sensibil pentru bugetele românilor pe tot parcursul anului 2026, pe fondul discuțiilor despre tranziția către energia verde și impactul acesteia asupra facturilor.

Sursele articolului

Informațiile din acest articol se bazează pe relatările publicate de Realitatea.net, News.ro și Capital.ro, care citează declarațiile oficiale ale ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.

Categorii:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Popular

Mai multe din aceeași categorie
Related

România, singura economie din Europa Centrală și de Est care intră în contracție în 2026

Un institut european de cercetare (wiiw) arată că România va fi singura economie din regiune în contracție în 2026, cu inflație de 8,3% și deficit bugetar de 6,2% din PIB.

România, ultima în UE la adopția AI în companii: doar 5,2% dintre firme folosesc inteligența artificială

Doar 5,2% dintre companiile românești cu peste 10 angajați foloseau inteligența artificială în 2025, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat și unui raport Bittnet Training. În același timp, doi din trei români folosesc deja AI în activitățile zilnice.

Ziua Internațională a Salarizării Echitabile: diferența de salariu între femei și bărbați rămâne peste 20% în România

Pe 18 septembrie, de Ziua Internațională a Salarizării Echitabile, datele PwC arată o diferență de salariu de peste 20% între femei și bărbați în România, deși statisticile Eurostat plasează țara printre cele cu cel mai mic decalaj brut din UE.

Frână de urgență pentru inteligența artificială: bursele tech din lume pierd miliarde de dolari

Liderii Anthropic, OpenAI și xAI cer o încetinire a dezvoltării inteligenței artificiale, iar bursele din SUA și Asia reacționează cu scăderi de miliarde de dolari.