Inteligența artificială a intrat deja în activitatea zilnică a majorității companiilor din România, dar fără reguli care să protejeze datele clienților. Potrivit unei analize publicate de Digi24, trei din patru firme folosesc instrumente de inteligență artificială fără reguli interne clare, iar doar aproximativ 3% dintre companiile românești au implementat politici formale privind utilizarea acestei tehnologii la locul de muncă.
De ce companiile din România folosesc inteligență artificială fără reguli clare
„Situația este una gravă”, a declarat Paul Aparaschivei, președintele confederației patronale CONCORDIA, citat de Digi24. Acesta precizează că doar puțin peste 3% dintre companii au integrat tehnologia în procesele lor de lucru într-un mod coordonat și sigur. În rest, angajații folosesc AI „din proprie inițiativă”, fără un cadru stabilit de angajator, ceea ce înseamnă, potrivit lui Aparaschivei, că tehnologia nu generează încă productivitatea pe care ar putea-o aduce companiilor.
Potrivit datelor Eurostat citate în aceeași analiză, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul adopției AI de către companii — un paradox, având în vedere că, la nivel individual, angajații români recurg tot mai des la aceste instrumente, inclusiv fără știrea superiorilor. Un sondaj citat de Digi24 arată că aproape unul din doi angajați folosește un chatbot de inteligență artificială fără să informeze conducerea, de regulă în versiunile gratuite, disponibile publicului larg.
Cum ajung datele clienților în pericol, în doar 30 de secunde
Riscul concret este ilustrat printr-un exemplu simplu: un angajat care introduce într-un chatbot public un tabel cu numele clienților, numerele de telefon și prețurile negociate, pentru a redacta rapid un e-mail. Gestul durează, potrivit jurnaliștilor Digi24, „doar 30 de secunde” — timp suficient pentru ca informații sensibile, confidențiale pentru afacere, să ajungă pe serverele unui furnizor terț de AI, în afara controlului companiei.
Nu toate firmele tratează superficial acest risc. Antreprenorul Cristi Movilă, citat în aceeași relatare, explică faptul că angajații săi sunt instruiți, iar fiecare proiect este evaluat individual, pentru că aceleași date pot fi publice într-un proiect și strict confidențiale în altul. Alți angajați afirmă că folosesc AI la locul de muncă doar în limitele stabilite de companie, ceea ce le permite să economisească timp la sarcinile repetitive, fără să expună informații sensibile.
Confirmare internațională: aproape jumătate dintre firme riscă prin „shadow AI”
Situația din România nu este izolată. Un raport global citat de presa economică, Eset SMB Cyber Readiness Index, arată că 73% dintre companiile incluse în studiu folosesc deja tehnologii de inteligență artificială, însă 40% dintre acestea nu au nicio politică de restricționare a aplicațiilor AI folosite în afara platformelor aprobate oficial. Potrivit lui Roman Cuprik, expert Eset, acest decalaj „creează oportunități pentru fenomenul «shadow AI» și sporește nivelul de risc” — adică folosirea unor instrumente AI în afara politicilor, proceselor de guvernanță sau controalelor de securitate ale organizației.
Ce este „shadow AI” și de ce contează pentru clienți
„Shadow AI” se referă la aplicațiile, platformele sau serviciile bazate pe inteligență artificială pe care angajații le folosesc fără aprobarea sau supravegherea departamentului IT. Practic, compania nu are vizibilitate asupra datelor care ies din perimetrul ei de securitate și nu poate garanta respectarea obligațiilor legale privind protecția informațiilor personale ale clienților sau partenerilor de afaceri.
Riscul legal: amenzi care pot ajunge la 20 de milioane de euro
Dincolo de reputația afacerii, consecințele unei scurgeri masive de date pot fi și financiare. Potrivit reglementărilor europene privind protecția datelor, o companie care nu reușește să prevină o breșă de securitate de amploare riscă amenzi de până la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri globală — plafonul maxim prevăzut de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) pentru cele mai grave abateri.
Riscul este cu atât mai relevant cu cât adopția AI în companiile românești crește rapid și la nivel individual: un studiu recent arăta că aproape 7 din 10 români folosesc zilnic instrumente de inteligență artificială, inclusiv pentru sarcini legate de muncă — exact segmentul în care pot apărea scurgerile accidentale de informații confidențiale.
Ce pot face angajatorii pentru a reduce riscul
Specialiștii citați de presa de business recomandă companiilor câteva măsuri de bază: adoptarea unei politici scrise privind utilizarea AI la locul de muncă, limitarea accesului la platforme publice pentru date sensibile, instruirea periodică a angajaților și evaluarea proiect cu proiect a ceea ce poate fi introdus într-un instrument extern. România dispune deja de un cadru legal pentru supravegherea inteligenței artificiale, prin AI Act, în vigoare din 2 august, pe care ANCOM îl supraveghează la nivel național, dar, potrivit datelor citate mai sus, aplicarea lui în practică, la nivelul politicilor interne ale companiilor, este încă la început.
Surse: Digi24, Eset SMB Cyber Readiness Index 2026 (citat de Economica.net și Wall-Street.ro), date Eurostat.





