Alina Cîrja (Dumitrache), director al Școlii Româno-Finlandeze a stat de vorbă cu Ioana Marinescu Sima, activistă în domeniul educației, despre ce înseamnă și cum trebuie tratat acest sistem finlandez.
Primul lucru care ne atrage atenția când vine vorba de rezultatele PISA ale finlandezilor este că pentru 18 luni aceștia au ignorat complet faptul că se aflau în fruntea clasamentului mondial, datorită faptului că pentru ei a fost „o consecință naturală a unei reforme susținute politic și economic de 35 ani”. Din anul 1970, când țara era pe punctul de a colapsa atât economic cât și social, au decis să schimbe abordarea cu privire la prioritizarea măsurilor guvernamentale și s-au axat pe educație. Pe lângă conceptele de bază împrumutate de la filozoful, psihologul și pedagogul John Dewey, elemente Montessori și idei din Waldorf, finlandezii au creat un „curriculum actual, dinamic și aproape de nevoile ulterioare ale societății”.
Când a fost întrebată de unde a pornit ideea Școlii Româno-Finlandeză și de ce a ales să implementeze acest sistem și nu altul, în România, Alina a povestit cum a plecat în Finlanda în anul 2009 și a intrat în contact cu un europarlamentar român, ce activa în Comisia de Cultură și Educație, condusă de un finlandez. Astfel, a reușit să le prezinte dorința de a învăța de la finlandezi, iar aceștia au fost foarte impresionați și au început să pună cap la cap planurile. Deși inițial proiectul era de schimb de experiență între profesori, astăzi a ajuns să fie vorba de o școală în toată splendoarea ei.
În ceea ce privește tranziția copilului de la sistemul de stat la cel finlandez și invers, Alina subliniază că „un copil care nu se pregătește zilnic, nu are apetit pentru cunoaștere sau dorința de a învăța NU se va descurca în niciun sistem educațional”.
Cu toate beneficiile cu care sistemul finlandez vine la pachet, cel mai important este să obișnuiești părinții că performanța nu trebuie ignorată dar nici așezată „la temelia sistemului”. Dorința cea mare a profesorilor este să descopere potențialul și să îndrume copiii spre „atingerea potențialului”. Totodată, profesorii sunt foarte importanți și foarte greu de găsit. Alina Cîrja spune că și pentru profesori este foarte greu să se adapteze la acest sistem pentru că nu au fost obișnuiți cu ideea de libertate și dezvoltare.
Liceu Româno-Finlandez dispune acum și de clase preșcolare, primare, gimnaziale și liceu. Fiecare nivel de învățare urmărește învățarea prin experimente, proiecte, prin conectarea conceptelor abstracte cu realitatea (de exemplu: organizând târguri de prăjituri pentru a învăța valoarea banilor), dezvoltarea abilităților de a vorbi în public, încurajarea pasiunii pentru citit și multe altele.
Acest model de învățământ poate fi puțin mai greu de digerat pentru părinții și bunicii noștri care au învățat după sistemul educațional comunist dar pe măsură ce lumea evoluează și se dezvoltă, tot mai mulți părinți aleg un alt fel de educație pentru copiii lor, încurajând totodată, modele educaționale internaționale.
