Agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat, pe 2 octombrie 2026, ratingul României la nivelul BBB-/A-3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, menținând totodată perspectiva negativă acordată țării noastre. Decizia vine după o perioadă de peste cinci luni în care România a funcționat cu un guvern interimar, după dizolvarea coaliției de guvernare în urma unui vot de neîncredere din luna mai.
Pentru ratingul României, verdictul de la începutul lunii octombrie confirmă progresele fiscale înregistrate în prima parte a anului, dar atrage atenția că poziția țării rămâne vulnerabilă în absența unui guvern susținut de o majoritate parlamentară stabilă și a unui buget credibil pentru 2027.
Ce a decis S&P pe 2 octombrie 2026
Potrivit agenției de evaluare, rating-ul de țară rămâne neschimbat față de precedenta analiză din mai 2026: BBB- pe termen lung și A-3 pe termen scurt, cu perspectivă negativă. BBB- este ultima treaptă din categoria „investment grade”; următorul nivel, BB+, ar însemna trecerea României în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”.
S&P a subliniat printre elementele pozitive execuția bugetară din acest an: deficitul pe primele opt luni din 2026 a scăzut la 2,89% din PIB, față de 4,51% în perioada similară din 2025, iar ținta anuală de aproximativ 6,2% din PIB pare, în acest moment, realizabilă. Despre acest subiect, tele7abc.ro a scris pe larg în articolul Deficitul bugetar scade cu 27 de miliarde de lei în opt luni: România ajunge la 2,89% din PIB.
De ce rămâne perspectiva negativă: riscurile politice și fiscale
Agenția avertizează că o eventuală retrogradare ar putea fi declanșată de mai mulți factori, toți de natură instituțională și economică:
- incapacitatea viitorului guvern de a adopta politici credibile de reducere a deficitului bugetar pentru 2027-2028;
- întârzieri sau blocaje în absorbția fondurilor europene alocate pentru perioada 2026-2027;
- o eventuală agravare a crizei energetice regionale, cu efecte asupra inflației și creșterii economice;
- un deficit de cont curent estimat la 7-7,5% din PIB, care face România vulnerabilă la schimbări de percepție ale investitorilor străini.
Cinci luni fără un guvern susținut de o majoritate deplină
S&P a inclus în analiză și contextul instituțional: coaliția de guvernare s-a dizolvat în luna mai 2026, iar de atunci țara este condusă de un executiv interimar. Scenariul de bază al agenției presupune formarea, în perioada următoare, a unui guvern susținut de o majoritate parlamentară, capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027-2028. Agenția nu a formulat acuzații la adresa vreunui partid sau lider politic, ci a tratat strict stabilitatea instituțională ca variabilă de risc pentru finanțele publice.
Datoria publică netă este estimată de S&P să depășească 60% din PIB în 2027, iar costul dobânzilor la datoria publică ar putea ajunge la 3,3% din PIB în 2028, nivel care adaugă presiune asupra bugetului, indiferent de configurația politică a viitorului executiv.
Reacția Ministerului Finanțelor
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a comentat decizia agenției, calificând-o drept un semnal pozitiv, dar insuficient: „Este un rezultat important, dar nu este suficient”, a declarat oficialul, adăugând că „nu avem altă variantă decât să construim un buget credibil pentru 2027”. Ministrul a mai spus că obiectivul pe termen mediu ar trebui să fie îmbunătățirea perspectivei de la negativă la stabilă, afirmând, la un moment anterior, că România „s-a săturat să fie tot timpul pe ultima treaptă” înainte de zona speculativă.
Ce înseamnă asta pentru români: costul creditării și dobânzile
Menținerea ratingului de țară la nivel investițional este relevantă direct pentru costul la care statul român se împrumută pe piețele internaționale, dar și pentru dobânzile pe care le plătesc, indirect, companiile și populația. O eventuală retrogradare ar putea obliga unele fonduri de investiții care nu au voie să dețină obligațiuni speculative să își reducă expunerea pe titluri românești, ceea ce ar majora costurile de finanțare ale statului.
Pe fondul acestui context, Banca Națională a României a decis recent să mențină dobânda-cheie la 6,50% — decizie detaliată în articolul BNR menține dobânda-cheie la 6,50%: inflația va crește din nou până la final de 2026 — iar Ministerul Finanțelor continuă să ofere dobânzi atractive investitorilor individuali prin titlurile de stat FIDELIS, care se listează pe 15 octombrie la Bursa de Valori București, conform articolului FIDELIS octombrie 2026: dobânzi majorate până la 7,75%.
Celelalte două mari agenții de evaluare, Fitch și Moody’s, mențin, la rândul lor, România în categoria investițională, tot cu perspectivă negativă — Fitch la nivelul BBB-, cu următoarea revizuire programată pentru ianuarie 2027, și Moody’s la Baa3.
Surse
Articol realizat pe baza informațiilor publicate de Wall-Street.ro, Puterea.ro și Economica.net.
