Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, joi, 8 octombrie 2026, menținerea dobânzii-cheie la nivelul de 6,50% pe an, acolo unde se află din august 2024. Banca centrală avertizează însă că inflația anuală va reintra pe un trend crescător până la finalul anului, pe fondul scumpirii combustibililor, energiei și materiilor prime agroalimentare.
Decizia Consiliului de administrație al BNR
Potrivit comunicatului oficial, pe lângă rata dobânzii de politică monetară, BNR a păstrat neschimbate și celelalte rate ale instrumentelor sale:
- rata dobânzii la facilitatea de creditare (Lombard): 7,50% pe an;
- rata dobânzii la facilitatea de depozit: 5,50% pe an;
- ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit: nemodificate.
Banca centrală a motivat decizia prin „incertitudinile foarte ridicate” din plan intern și internațional, precizând că obiectivul rămâne asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu, în condiții care să sprijine o creștere economică sustenabilă. BNR a transmis că monitorizează evoluțiile economice și financiare interne și externe și că este pregătită să își folosească instrumentele disponibile pentru menținerea stabilității financiare.
Ce se întâmplă cu inflația
Rata anuală a inflației a coborât la 6,17% în august 2026, de la 8,16% în iulie, scădere explicată de BNR în principal prin efectele de bază generate de eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică din 2025, precum și de majorările de TVA și accize din anul anterior, la care s-a adăugat ieftinirea unor produse alimentare (legume, fructe, ouă).
Factorii care împing prețurile în sus
BNR se așteaptă ca inflația anuală să urmeze un traseu ascendent până la sfârșitul lui 2026, din cauza:
- creșterii prețurilor la carburanți, energie și materii prime, inclusiv produse agroalimentare;
- evoluției cursului de schimb al leului;
- prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu;
- secetei severe din acest an, cu efecte asupra prețurilor alimentare.
Pe termen mai lung, banca centrală anticipează însă o accentuare a presiunilor dezinflaționiste, generată de scăderea cererii agregate, ca urmare a corecției bugetare demarate în 2025.
Contextul economic: creștere stagnantă, șomaj în scădere
Economia României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după un recul de 0,1% față de trimestrul anterior, iar în termeni anuali activitatea s-a contractat cu 0,4%, mai puțin decât scăderea de 1,2% consemnată în primul trimestru. Datele preliminare pentru trimestrul al treilea indică o revenire ușoară, susținută de agricultură, deși comparativ cu anul trecut producția rămâne mai slabă.
Rata șomajului, calculată după metodologia ILO, a scăzut la 6,4% în iulie-august, de la o medie de 6,8% în trimestrul al doilea. Scăderile vânzărilor cu amănuntul s-au atenuat în iulie-august, în timp ce vânzările de autoturisme, serviciile și construcțiile au continuat să se contracte. În primele șapte luni ale anului, deficitul comercial s-a redus ușor față de aceeași perioadă a anului trecut, iar deficitul de cont curent a crescut marginal.
Riscurile semnalate de BNR
Banca centrală a atras atenția asupra incertitudinii ridicate privind măsurile fiscale pentru perioada de după 2026, în contextul planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv în care se află România. Totodată, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică sunt considerate riscuri semnificative pentru activitatea economică și inflație, cu impact asupra puterii de cumpărare, încrederii consumatorilor și profiturilor companiilor.
BNR a subliniat importanța utilizării la capacitate maximă a fondurilor europene pentru atenuarea efectelor consolidării fiscale și ale șocurilor externe, precum și necesitatea reformelor structurale, inclusiv în zona tranziției energetice.
Ce înseamnă decizia pentru români
Menținerea dobânzii-cheie la 6,50% înseamnă, în practică, stabilitate pe termen scurt pentru ratele la creditele cu dobândă variabilă legate de indicii ROBOR/IRCC, fără scumpiri suplimentare generate direct de politica monetară. Economiștii citați în presa economică nu anticipează o primă reducere de dobândă în acest an, având în vedere avertismentul BNR privind reaccelerarea inflației. Decizia vine la câteva zile după ce deficitul bugetar al României a scăzut cu 27 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului, un semnal pe care banca centrală îl leagă direct de perspectivele de dezinflație pe termen mediu.
Surse: AGERPRES, Monitorul de Cluj și Capital.ro.
