Premiul Nobel pentru Chimie 2026 a fost acordat, miercuri, 7 octombrie 2026, de Academia Regală Suedeză de Științe cercetătorilor Henri B. Kagan (Franța) și Kenso Soai (Japonia), pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică. Cei doi au rezolvat, practic, un mister chimic vechi de peste un secol: de ce viața, la nivel molecular, „alege” aproape mereu o singură formă dintre cele două imagini în oglindă posibile ale aceleiași molecule.
Cine sunt laureații Premiului Nobel pentru Chimie 2026
Cei doi laureați vor împărți în mod egal premiul, în valoare de 12 milioane de coroane suedeze, acordat de Academia Regală Suedeză de Științe.
Henri B. Kagan — pionierul sintezei asimetrice
Henri B. Kagan s-a născut în 1930 la Boulogne-Billancourt, Franța. Și-a luat doctoratul în 1960 la Collège de France și este profesor emerit la fosta Université Paris-Sud. Academia a explicat că Kagan a găsit o nouă modalitate de a manipula reacțiile chimice, care permite obținerea unui exces mult mai mare al uneia dintre cele două imagini în oglindă ale unei molecule decât se credea posibil anterior — o descoperire esențială din 1986 pentru chimiștii care dezvoltă reacții folosite la fabricarea medicamentelor, a aromelor, a parfumurilor și a materialelor noi.
Kenso Soai — reacția care „alege” o singură imagine în oglindă
Kenso Soai s-a născut în 1950 la Hiroshima, Japonia. Și-a obținut doctoratul în 1979 la Universitatea din Tokyo și este profesor emerit la Tokyo University of Science. În 1995, Soai a descris o reacție chimică cu potențial de „homochiralitate”, iar în 2003 a prezentat reacția care producea exclusiv una dintre cele două forme-imagine în oglindă posibile — ceea ce, conform Academiei, nu mai fusese realizat vreodată, în afara proceselor din interiorul viețuitoarelor. Comitetul Nobel a numit „reacția Soai” unul dintre cele mai spectaculoase experimente chimice realizate vreodată.
Ce este homochiralitatea și de ce a rămas un mister timp de un secol
Multe molecule esențiale pentru viață — printre care aminoacizii și zaharurile — există în două forme care sunt imagini în oglindă una față de cealaltă, la fel cum mâna dreaptă este imaginea în oglindă a mâinii stângi. Totuși, viața de pe Pământ folosește, cu o consecvență aproape perfectă, doar una dintre aceste forme. O reacție chimică obișnuită (neghidată) produce, în schimb, cantități egale din ambele forme — un așa-numit amestec racemic. Explicarea modului în care natura a putut „alege” o singură formă, la un moment dat în trecutul îndepărtat, a reprezentat un mister chimic de peste 100 de ani, conform președintelui Comitetului Nobel pentru Chimie, Heiner Linke, citat în presa internațională: cercetările lui Kagan și Soai „au oferit o soluție unui mister chimic vechi de peste un secol”.
De la descoperirea lui Kagan (1986) la reacția Soai (2003)
Cronologia descoperirilor premiate arată cum știința a avansat pas cu pas către explicarea homochiralității:
- 1986 — Henri Kagan dezvoltă o metodă prin care un catalizator doar parțial „pur” din punct de vedere chiral poate produce un produs aproape complet pur într-o singură formă-imagine în oglindă, un efect neliniar neanticipat anterior.
- 1995 — Kenso Soai descrie o reacție cu potențial de autoamplificare a unei singure forme chirale.
- 2003 — Soai prezintă versiunea finală a reacției, care produce exclusiv o singură imagine în oglindă a moleculei, fără nicio intervenție externă care să „aleagă” dinainte acea formă.
De ce contează descoperirea pentru industria farmaceutică
Distincția dintre cele două imagini în oglindă ale unei molecule nu este doar un detaliu teoretic: în cazul multor substanțe active din medicamente, o formă poate avea efectul terapeutic dorit, în timp ce cealaltă poate fi inactivă sau, în unele cazuri, dăunătoare. Metodele de sinteză asimetrică dezvoltate de Kagan și Soai stau astăzi la baza unor procese industriale prin care companiile farmaceutice pot controla precis ce formă a unei molecule ajunge în produsul final, reducând riscurile și crescând eficiența tratamentelor. Pentru cititorii interesați de modul în care funcționează sistemul medical și accesul la tratamente în România, am scris recent și despre diferențele dintre asigurarea medicală publică și cea privată.
Al treilea anunț dintr-o săptămână plină de premii Nobel
Chimia este a treia categorie anunțată în calendarul Nobel 2026, care se întinde pe parcursul a două săptămâni:
- Luni, 5 octombrie — Fiziologie sau Medicină, pentru descoperiri legate de optogenetică și canalele ionice activate de lumină.
- Marți, 6 octombrie — Fizică, acordat lui Francis Halzen pentru cercetări privind neutrinii.
- Miercuri, 7 octombrie — Chimie, pentru Henri Kagan și Kenso Soai.
- Joi, 8 octombrie — Literatură (anunț programat astăzi).
- Vineri, 9 octombrie — Pace.
- Luni, 12 octombrie — Științe Economice.
Pentru comparație, ediția de anul trecut a Premiului Nobel pentru Chimie a fost acordată lui Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi, pentru lucrările privind structurile metalo-organice (MOF).
