fbpx

„Veniți de luați LUMINA!” – Slujba de ÎNVIERE transmisă în direct la Tele7ABC

Data publicării:

„Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, îngerii o laudă în ceruri și pe noi pe pământ ne învrednicește cu inima curată să Te slăvim.”

În seara de 15 aprilie, începând cu orele 23:30, Tele7ABC transmite live slujba de Înviere care va avea loc la Biserica Sfântul Gheorghe Plevna, din Calea Plevnei 122, București. Telespectatorii care nu au posibilitatea de a merge la Biserică în noaptea Învierii, vor putea participa la slujba de Înviere, simțind din spatele ecranelor tv spiritul Sărbătorii Pascale.

În noaptea de Înviere, credincioşii merg la biserică, pentru a lua parte la slujba de Înviere și ca să „ia lumina”, ținând în mână o candelă sau lumânare pe care o va aprinde din lumina adusă de preot de pe masa Sfântului Altar. Această lumânare este simbolul Învierii, al biruinței vieții asupra morții și a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului.

Conform credinței creștine, după slujba de Înviere, fiecare om se întoarce cu lumânarea aprinsă, pe care o sting în grindă. Lumânarea de la Înviere se ţine în casă şi se aprinde la nevoie în fața unei icoane, când creştinul se roagă pentru ceva special sau pentru diferite trebuinţe, la necaz, boală, supărare sau vreme de furtună. În unele zone, cu lumina Învierii se afumă vitele.

Potrivit TRADIȚIEI, cei care ciocnesc ouă în noaptea de Înviere se vor întâlni pe lumea cealaltă. Oul crăpat trebuie să îl dai celui care ţi l-a spart, altfel îl vei mânca stricat în viaţa de apoi. Dacă descoperi un ou cu două gălbenuşuri e semn de căsătorie. Când mergi la biserică e bine să aduci cu tine apă sfinţită. După noaptea Învierii păstreaz-o, căci îţi va aduce noroc. Apa păstrată de la slujba de Paşte capătă proprietăţi vindecătoare. Este bună în caz de boală, deoarece îndepărtează suferinţa.Dacă eşti certat cu cineva ar trebui să faci pace, că să nu te prindă Învierea supărat.Cei care înjură sau blesteamă în această noapte sfântă vor fi urmăriţi de ghinioane.

Obiceiuri de Paşte în regiunile României:

În Ţara Moţilor, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir şi este păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, şi a fost furată, sunt pedepsiţi că a doua zi să dea un ospăţ, adică mâncăruri şi băuturi din care se înfrupta atât „hoţii”, cât şi „păgubaşii”. Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reuşit, atunci ei vor fi cei care vor plăti ospăţul.

În zona Transilvaniei, se practică obiceiul cunoscut sub numele de „stropit”. Potrivit acestuia – preluat de la maghiari – băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”. „Stropitul” este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie.

În Ţara Bârsei, în jurul Brasovului, se face o petrecere care adună întreaga comunitate – obiceiul Junii Brasovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de calusari sau de colindători, cu vătaf şi casier, strâng ouă de la tinerele fete, după care se merge către Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc întreceri. Cea mai cunoscută şi îndrăgită dintre ele este aruncarea buzduganului.

În Câmpulung Moldovenesc, datina se deosebeşte prin complexitatea simbolurilor, a credinţei în puterea miraculoasă a rugăciunii de binecuvântare a bucatelor. În zorii zilei de duminică, credincioşii ies în curtea bisericii, se aşază în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în aşteptarea preotului care să sfinţească şi să binecuvânteze bucăţele din coşul pascal. În faţa fiecărui gospodar este pregătit un astfel de coş, după orânduiala strămoşilor. În coşul acoperit cu un şervet ţesut cu model specific zonei sunt aşezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminţe de mac (ce vor fi aruncate în rău pentru a alunga secetă), sare (ce va fi păstrată pentru a aduce belşug), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru că rodul graului să fie bogat), ceapă şi usturoi (cu rol de protecţie împotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aşează pasca, şuncă, brânză, ouăle roşii, dar şi ouăle încondeiate, bani, flori, peşte afumat, sfecla roşie cu hrean, şi prăjituri. După sfinţirea acestui coş pascal, ritualul de Paşti se continua în familie.

În Maramureş, zona Lăpuşului. Dimineaţa în prima zi de Paşti, copiii (până la vârsta de 9 ani) merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pentru dar şi urează gospodarilor „Sărbători fericite!”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.

La Călăraşi, la slujba de Înviere, credincioşii aduc în coşul pascal, pentru binecuvântare, ouă roşii, cozonoc şi cocoşi albi. Cocoşii sunt crescuţi anume pentru împlinirea acestei tradiţii. Ei vestesc miezul nopţii: datina din străbuni spune că, atunci când cocoşii cântă, Hristos a înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocos canta primul. Este un semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi belşug. După slujbă, cocoşii sunt dăruiţi oamenilor săraci.

În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti, se practică tradiţia tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeşte o linguriţă de paşti (vin+pâine sfinţite). În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe şi mâncăruri tradiţionale, după acestea se continua masa cu friptură de miel.

În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spala pe fată în zorii zilei de Paşti, ca să fie frumoase tot anul şi aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi feciorii la ele. Flăcăii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a îşi arăta consimţământul la sentimentele lor, trebuie să le oferă un ou roşu.

În Moldova, în dimineaţa următoare după noaptea Învierii se pune un ouă roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copii trebuie să şi clătească fata cu apă şi să şi atingă obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogăţii. O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.

 

Categorii:

Ultimele articole

Mai multe din aceeași categorie
Related

Gala Națională a Antreprenoriatului Feminin OFA UGIR a premiat excelența pe 1 martie

Cu ocazia intrării în cel de-al V-lea an de...

3 august: Ziua Națională a Pepenelui Verde

Ziua Națională a Pepenelui Verde este sărbătorită anual,  pe...

Simbolurile din spatele ciocnirii ouălor de Paște

Paştele, cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii,...

Mesajul premierului Nicolae Ciucă către musulmanii din România

Postul este o disciplină spirituală pentru a obține stăpânirea...