Istoria cafelei este legată de o poveste populară, povestea lui Kaldi și caprelor sale, ce începe undeva în jurul anului 700. Kaldi, un păstor Etiopian, a observat la un moment dat, că ale sale capre au un comportament ciudat, se mișcau foarte agitate, ca într-un soi de dans. Apoi a observat că acestea mâncaseră niște fructe roșii, și a tras concluzia că acestea sunt cauza excesului de energie.
Adusă în Yemen în secolul al XV-lea, a devenit de-a lungul timpului cunoscută și în Egipt, Persia și Turcia, fiind denumită „vinul Arabiei”, răspândindu-se mai apoi în India și Indonezia, apoi în Europa.
Cultivarea cafelei în India îi este atribuită lui Baba Budan – un sufit din India, care în anul 1670, călătorea în pelerinaj la Mecca, de unde aduce ilegal boabe de cafea în India.
La începutul anilor 1700, Ceylon (Sri Lanka de azi) va trimite răsaduri de cafea guvernatorului olandez al Java din Indonezia.
În Europa, cafeaua ajunge în 1570, prima dată în Italia, la Veneția.
În Franța, cafeaua a ajuns în 1669, cu ajutorul ambasadorului Turc la Paris.
După înfrângerea armatei otomane în cel de-al doilea asediu al Vienei, din 1683, a rămas un important surplus de cafea, și astfel apare prima cafenea din Austria, numită The Blue Bottle.
In 1730 guvenatorul englez al insulei Jamaica, a adus și aici plante de cafea, plantațiile răspândindu-se până în Munții Albastrii (Blue Mountains),de aici și faimoasa cafea Jamaica Blue Mountain.
Colonelul brazilian Francisco de Melo Palheta a fost cel care a pus bazele celui mai mare imperiu de cafea din lume, aducând arbori de cafea în Brazilia, în jurul anului 1727, devenind în 1852 cea mai mare producătoare de cafea din lume.
În 1893, cafeaua din Brazilia a fost dusă în Kenya și Tanzania, aproape de locul de naștere a cafelei și cultivată în Africa de Est.
Astăzi, cafeaua face parte din rutina de zi cu zi a multor oameni, indiferent dacă este savurată dimineața pentru a furniza energie sau ca prilej al întâlnirilor dintre prieteni.
Studiile recente asociază cafeaua cu mai multe beneficii pentru sănătate
Eroare: Nu am găsit formularul de contact.
Eroare: Nu am găsit formularul de contact.
Eroare: Nu am găsit formularul de contact.
:
– conține cantități mici de magneziu, potasiu și niacină (vitamina B3), riboflavină (vitamina B2), Acid pantotenic (vitamina B5).
– conține cofeină care reduce oboseala și îmbunătățește vigilența și capacitatea de concentrare.
– are un continut bogat in compusi puternici, cum ar fi acidul clorogenic si polifenoli, care au proprietati antioxidante si care ajuta la prevenirea deteriorarii celulelor.
– reduce absorbția zahărului din intestin și din sânge.
– crește rata metabolică bazală și ajută vasele de sânge să se contracte și să se relaxeze.
– stimuleaza sistemul nervos sa trimita semnale catre celulele de grasime pentru a descompune grasimea corporala in acizi grasi liberi, care furnizeaza energie organismului.
– reduce riscul de boli neurologice cum ar fi boala Parkinson și boala Alzheimer.
– potrivit experților de la Mayo Clinic, cafeaua scade riscul de cancer de ficat și cancer colorectal.
Chiar dacă are multiple proprietăți benefice, medicii recomandă un consum moderat al cafelei, 1-3 cești pe zi, astfel încât să ne bucurăm de beneficiile ei și să nu o transformăm într-un factor nociv organismului nostru. De asemenea, femeilor însărcinate nu li se recomanda mai mult de o ceasca de cafea pe zi, pentru a evita vreun risc asupra bebelușului.
În plus, un consum de oeste 300 ml de cafea pe zi provoaca insomnii, nervozitate si palpitații cardiace.
