Un nou atac cu drone în Marea Neagră a dus la scufundarea unei nave comerciale în apropierea coastei bulgare, iar o a doua navă a fost avariată și a luat foc. Incidentul de marți, 13 octombrie 2026, este al doilea de acest fel în decurs de o săptămână, iar președintele României, Nicușor Dan, a avut miercuri, 14 octombrie, o convorbire telefonică cu omoloaga sa bulgară, Iliana Iotova, pe tema siguranței navigației în zonă.
Atac cu drone în Marea Neagră: ce s-a întâmplat pe 13 octombrie
Potrivit premierului bulgar Rumen Radev, citat de Reuters, două nave au fost lovite de drone în largul coastei bulgare, iar una dintre ele s-a scufundat. Nava general cargo Chelsea 3, aflată sub pavilion maltez și deținută de interese ucrainene, ar fi fost lovită de trei drone la circa 33 de kilometri de coastă, în timp ce naviga din Turcia spre Moldova. Autoritatea regională de la Varna a confirmat că o dronă aeriană a lovit o navă la circa 15 mile marine de localitatea Biala, nava rămânând ușor înclinată.
Despre cea de-a doua navă, cea care s-a scufundat, Radev nu a oferit detalii suplimentare, însă Reuters a relatat că 11 marinari ar fi dați dispăruți. Versiunile privind numărul victimelor diferă: Radev a declarat că cei 15 membri ai echipajului navei Chelsea 3 (7 ucraineni și 8 azeri) au fost salvați, cinci dintre ei primind îngrijiri medicale, fără răniți grav, iar un membru al echipajului de pe nava scufundată ar fi fost, de asemenea, recuperat. Autoritatea de la Varna a transmis că toți cei 15 membri ai echipajului au fost evacuați la Varna la bordul unei nave a Poliției de Frontieră bulgare, fără victime conform informațiilor preliminare.
Cine este suspectat de atac
Radev a declarat că nu există până acum dovezi clare privind autorii atacului, dar a precizat că rezultatul avantajează Federația Rusă și că va convoca ambasadorul Rusiei la Sofia. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a condamnat atacurile și a anunțat că Alianța își va ajusta postura de apărare și descurajare în zonă. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit incidentele „un nou front de escaladare” în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cerând tragerea la răspundere a celor responsabili. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a declarat că atacul arată „disprețul deliberat al Moscovei” pentru viețile civililor.
Convorbirea dintre președinții României și Bulgariei
Potrivit Administrației Prezidențiale de la București, Nicușor Dan a avut, în după-amiaza zilei de 14 octombrie, o convorbire telefonică cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova, pe agenda discuției fiind atacurile asupra navelor din Marea Neagră și siguranța navigației maritime în regiune. Convorbirea vine după ce Bulgaria a anunțat, pe 7 octombrie, că invită România și Turcia la consultări privind protecția navelor comerciale, în urma unei reuniuni a Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională de la Sofia.
Al doilea atac în decurs de o săptămână
Incidentul de marți nu este izolat. Pe 6 octombrie, două nave comerciale, Alfa Watan (pavilion Togo) și Able (pavilion Palau), ambele deținute de armatori turci, au fost atacate cu drone aeriene și maritime la circa 70 de mile marine de coasta Bulgariei. Alfa Watan a suferit avarii structurale majore și s-a scufundat la scurt timp, autoritățile bulgare suspendând căutările celor zece membri sirieni ai echipajului după ce nu au fost găsiți supraviețuitori. Nava Able a luat foc, cei 18 membri ai echipajului fiind evacuați, doi dintre ei rănindu-se grav. Atacul din 6 octombrie a venit la o zi după ce nava Royad Mammadov s-a scufundat, tot în urma unui atac cu drone, în zona economică exclusivă a României — incident pe care Ucraina l-a atribuit Rusiei.
Context: o toamnă tensionată în Marea Neagră
Seria de incidente nu a început în octombrie. În noaptea de 5 spre 6 iunie 2026, patru drone navale ucrainene au explodat în interiorul și în apropierea portului Constanța, una dintre ele la dana 78. Potrivit explicațiilor oficiale de la acel moment, Ucraina ar fi pierdut controlul dronelor în timpul unei misiuni în Marea Neagră, iar acestea s-ar fi autodetonat după ce au devenit necontrolabile. Nu au fost raportate victime, iar Nicușor Dan a declarat atunci că Rusia este responsabilă „pentru că este agresorul”, anunțând o investigație ale cărei rezultate urmau să fie prezentate în 7-10 zile și ridicarea subiectului la o reuniune NATO programată pentru 10 iunie.
Instabilitatea din Marea Neagră are implicații directe și pentru rutele comerciale și energetice din regiune, inclusiv pentru aprovizionarea cu petrol și gaze către terminalele din Constanța — un motiv pentru care autoritățile române au prelungit în această toamnă măsurile de siguranță pe piața energiei cel puțin până la finalul lunii octombrie.
Ce urmează
Bulgaria a anunțat că va cere aliaților NATO sprijin suplimentar pentru supraveghere aeriană și maritimă și pentru sisteme anti-drone, pentru consolidarea apărării de coastă. Pentru moment, nu a fost precizată o dată exactă pentru consultările trilaterale România–Bulgaria–Turcia anunțate pe 7 octombrie, iar originea dronelor folosite în atacurile din 6 și 13 octombrie nu a fost stabilită oficial de autoritățile bulgare.
Surse: Rador/Agerpres, Reuters (via HotNews.ro), Euronews.ro.
