COMUNICAT DE PRESĂ
100 de superstiții valide de ECLIPSĂ
București, 11 august 2026. „100 de Superstiții de Eclipsă”. Un studiu inedit decriptează psihologia românului care își ascunde pieptănul când Soarele moare
„Cercetătorii” de la ultraPSIHOLOGIE.ro publică o analiză multidimensională a celor 100 de superstiții românești legate de eclipsele solare, demonstrând că, dincolo de aparența irațională, aceste credințe ascund mecanisme cognitive sofisticate de reglare emoțională și coeziune socială
București, 11 august 2026 . Când Soarele dispare de pe cer, românul nu se uită doar la astronomie. Se uită în oglindă să vadă dacă a uitat s-o acopere. Se uită în cămară să verifice dacă ușa e bătută de trei ori. Și, mai ales, se uită la pieptene să se asigure că nu a prins umbra eclipsei între dinții lui.
Acestea sunt doar câteva dintre cele 100 de superstiții de eclipsă documentate într-un studiu etnografic recent, acum deconstruit psihologic într-o analiză amplă publicată pe platforma ultraPSIHOLOGIE.ro de către psihologul Radu Leca, împreună cu jurnalista D. Iancu.
De la „nu te pieptena” la „nu rosti numele mortilor”: anatomia fricii cosmice
Studiul pleacă de la un corpus de o sută de superstiții active în spațiul cultural românesc și propune o deconstrucție psihologică fără precedent. Analiza identifică cinci categorii simbolice majore ale interdicțiilor: cele legate de corp și igienă personală (pieptănatul, spălatul, tăiatul unghiilor), interdicții alimentare (ouă crude, miere, pâine caldă), spațiul domestic (uși, praguri, ferestre), comunicare și limbaj (rostirea numelor proprii sau a celor dragi) și percepția vizuală (oglinda, privitul în apă, număratul stelelor ziuă).
100 de superstiții valide de ECLIPSĂ
„Eclipsa solară constituie un punct de ruptură în schema cognitivă normală a existenței”, explică autorii studiului. „Dispariția temporară a Soarelui, sursă primordială de lumină și ordine cosmică, generează anxietate existențială care, prin mecanisme de control iluzoriu, se traduce în comportamente ritualice restrictive.”
Control iluzoriu, anxietate existențială și solidaritate prin frică
Cercetarea integrează perspective din psihologia cognitivă, antropologia simbolică și teoria atribuirii cauzale, demonstrând că superstițiile nu sunt simple relicve ale ignoranței, ci mecanisme de coping activate în condiții de incertitudine maximă. Prin respectarea interdicțiilor – să nu ieși fără clopoțel de aramă, să nu speli rufe, să nu tai pâinea cu cuțitul – individul recâștigă iluzia controlului asupra unui eveniment incontrolabil.
Mai mult, studiul evidențiază funcții adaptative adesea ignorate: reglarea emoțională (ritualurile reduc activitatea în amigdală cerebrală, centrul fricii), coeziunea grupului (când toată comunitatea respectă aceleași interdicții, se produce un efect de „efervescență morală” durkheimiană) și chiar păstrarea cunoașterii empirice – interdicția de a privi direct Soarele în timpul eclipsei corespunde, codificată simbolic, unei realități fiziologice reale.
Umbra din noi: o perspectivă jungiană
Analiza nu se oprește la cogniție. Abordarea psihanalitică interpretează umbra eclipsei ca simbol al Umbrei jungiene – aspectele reprimate ale psihicului care ies la suprafață în momente de criză cosmică. „Interdicția de a nu privi în oglindă, de a nu rosti numele morților, de a nu deschide cartea de vrăji – toate reflectă teama de confruntare cu materialul reprimat din inconștientul personal și colectiv”, notează autorii.
Implicații pentru psihologia clinică
Studiul are și o dimensiune aplicată. În practica clinică, superstițiile de eclipsă pot deveni simptome ale tulburărilor anxioase sau obsesiv-compulsive atunci când sunt luate literal și interferează cu funcționarea zilnică. Autorii propun ca obiectiv terapeutic nu eliminarea credinței, ci flexibilizarea ei – transformarea unei reguli absolute („trebuie să port clopoțel de aramă, altfel voi muri”) într-o preferință contextuală („port clopoțel de aramă pentru că îmi oferă confort, dar știu că siguranța mea nu depinde de el”).
Studiul complet, intitulat „100 de Superstiții de Eclipsă. Analiză psihologică a cogniției magice în contextul folcloric românesc”, este disponibil gratuit pe www.ultraPSIHOLOGIE.ro.
Pentru mai multe informații, interviuri sau solicitări:
Radu Leca
Platforma ultraPSIHOLOGIE.ro
Website: www.ultraPSIHOLOGIE.ro
Email: contact@ultrapsihologie.ro
Notă pentru editori:
Studiul se bazează pe un corpus etnografic documentat de Iancu și Leca (2026) și integrează referințe academice din psihologia cognitivă (Langer, Kahneman & Tversky), antropologie (Malinowski, Douglas, van Gennep), psihanaliză (Freud, Jung, Lacan) și teoria gestionării terorii (Greenberg, Pyszczynski & Solomon). Articolul este adresat atât publicului larg, cât și specialiștilor din domeniile psihologiei, antropologiei și științelor comunicării.
