fbpx

Victor Negrescu: „România poate deveni un jucător important în procesul de transformare a economiilor țărilor occidentale

Data publicării:

Victor Negrescu, parlamentar european (PSD/PES), a acordat un interviu în care vorbește despre mandatul de europarlamentar, precum și despre rolul României în viitorul construcției europene, punctând riscurile și oportunitățile actuale.

„Mi-am începutul mandatul de eurodeputat mai târziu decât ceilalți, mai exact după finalizarea Brexit, la 1 februarie 2020. Chiar dacă lucrurile s-au întâmplat astfel, am căutat să am un impact imediat și semnificativ la nivelul Parlamentului European. Este greu să enumăr toate rezultatele, disponibile de altfel pe site-ul meu, victornegrescu.eu, aș menționa pe scurt câteva aspecte pe care le consider relevante.

Fiind membru în Comisia pentru Bugete, am obținut fonduri europene suplimentare pentru domeniile de interes pentru România și pentru cetățenii români, de la agricultură până la sprijin pentru IMM-uri. Am amendat regulamentul european privind Planurile Naționale de Redresare și Reziliență permițând astăzi modificarea acestui mecanism menit să ajute Uniunea Europeană să depășească provocările actuale. Am fost autorul amendamentului prin care 10% din fondurile PNRR sunt alocate pentru educație, iar partenerii sociali sunt integrați, de asemenea, în monitorizarea PNRR.

În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Educație, Cultură, Tineret, Media și Sport, am obținut fonduri suplimentare pentru aceste domenii, am elaborat strategia europeană pentru educație digitală, am promovat sportul adaptat și sporturile specifice pentru persoanele cu dizabilități, am fost unul dintre promotorii activi ai Anului European al Tineretului, pentru care am obținut chiar alocarea de resurse europene. Situația copiilor și tinerilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în afara țării a reprezentat, de exemplu, un alt aspect important pentru mine, iar în prezent lucrez deja cu instituțiile europene pe propuneri și măsuri concrete care să vină în sprijnul acestei categorii vulnerabile.

Nu în ultimul rând, am fost un activ susținător al aderării României la spațiul Schengen. Am depus petiții, am inițiat și amendat rezoluții ale Parlamentului European, am obținut sprijinul colegilor eurodeputați, am sprijinit negocierile care au condus la schimbarea atitudinii Suediei și Olandei în privința țării noastre. În același timp, am organizat un protest în fața Consiliului Uniunii Europene, am scris fiecărui reprezentant al statelor membre din Consiliu, am adunat și trimis zeci de mii de mesaje ale cetățenilor români către liderii europeni și chiar am discutat cu decidenții spanioli pentru introducerea aderării României printre prioritățile mandatului de șase luni al Președinției Spaniei la Consiliul Uniunii Europene. O serie de acțiuni prin care am căutat să demonstrez că se poate face mai mult și mai bine atunci când există voință și implicare. Nu vom renunța la acest obiectiv pentru care trebuie să folosim în mod inteligent și cu profesionalism toate instrumentele legale disponibile.

 Uniunea Europeană beneficiază în continuare de un sprijin consistent din partea românilor. Conform ultimului Eurobarometru Standard, 52% dintre cetățenii români au încredere în Uniunea Europeană, față de media europeană de 47%. Însă este adevărat că, față de anii precedenți, perspectiva lor este mult mai critică privind modul în care funcționează construcția europeană. Refuzul aderării României la spațiul Schengen, percepția privind existența unui dublu standard, deciziile politice adoptate în anumite momente de liderii de dreapta ai Uniunii Europene, diferențele culturale și decalajele sociale, dar mai mai ales sentimentul că există o distanță prea mare între cetățeni și elita politică de la Bruxelles au făcut ca românii să fie mai puțini entuziasmați de proiectul european.

Cu toate acestea, românii au avut ocazia de a constata, mai ales în contextul războiului din Ucraina, cum ar fi arătat țara noastră dacă nu ar fi fost membră a Uniunii Europene sau NATO. Multe din școlile, spitalele și drumurile modernizate din țară au fost realizate cu fonduri europene, iar accesul la piața unică europeană și la libera circulație oferă în continuare oportunități semnificative pentru mulți români, care pot lucra sau studia, fără restricții, în oricare dintre statele membre.

Este însă de datoria noastră, a celor implicați în politică sau activi în societatea civilă, să explicăm mai bine cum funcționează Uniunea Europeană. Unde și cum putem influența decizia. Să demonstrăm că Uniunea Europeană este un proiect unic, cu multe realizări și avantaje concrete. În același timp, fiind vorba despre o construcție democratică, politicienii care o conduc vremelnic pot face greșeli, cu atât mai mult în condițiile în care cetățenii nu-și exercită drepturile, atât prin participarea la alegerile pentru Parlamentul European, cât și prin intermediul altor mecanisme disponibile.

Nu pot să nu subliniez faptul că în ultimii 30 de ani Uniunea Europeană a fost condusă de politicieni de dreapta, care, sub presiunea curentului antieuropean, au ezitat să dezvolte acest proiect comun, au îngreunat deciziile, au promovat austeritatea, au impus decizii fără consultări reale și au privilegiat interesele financiare în detrimentul oamenilor. Dar acest lucru se poate schimba inclusiv prin votul pentru Parlamentul European din 9 iunie, anul viitor. Putem da o nouă direcție Europei, un viraj la stânga, care ar asigura un plus de umanitate proiectului european.

 Uniunea Europeană și statele membre se confruntă în această perioadă cu o avalanșă de știri false, de fapt cu un război hibrid informațional. Ca să fie foarte clar, nu vorbim de o persoană care postează o informație greșită. Discutăm despre promovarea largă și consistentă în spațiul public, mai ales prin intermediul rețelelor sociale și a unor platforme media fragile, a unor mesaje care induc în eroare în mod intenționat, afectând înțelegerea realității de către oameni. Și este adevărat că democrațiile noastre și politicienii sunt influențați de opinia publică. Amploarea fenomenului și costurile ridicate pentru astfel de campanii indică clar existența unor interese ascunse, îndeosebi din partea unor entități sau state autoritare. Iar cele mai multe date publicate de instituțiile specializate demonstrează că există o legătură directă între astfel de platforme și Federația Rusă.

În consecință răspunsul nostru trebuie să fie unul la fel de consistent, păstrându-ne însă valorile. Cel mai grav lucru ar fi să răspundem la un atac nedemocratic, prin mijloace autoritare. Ne trebuie instrumente transparente, democratice, de limitare a promovării acestor tipuri de mesaje și de verificare a lor în timp real. În același timp trebuie să implicăm societatea civilă, pe cetățeni în mod direct, în așa fel încât să poate verifica și decide singuri asupra informațiilor pe care le consideră viabile. Uniunea Europeană deja a venit cu măsuri active pentru combaterea știrilor false, de la reguli noi impuse platformelor mari până la setarea împreună cu actorii relevanți a unui set de principii etice. Aceste instrumente pot funcționa doar dacă cetățenii conștientizează cât de important este să combatem știrile false.

România este astăzi mai independentă ca niciodată. Spun acest lucru pentru că această perioadă este complet diferită față de anii în care ne aflam în sfera de influență a Uniunii Sovietice sau reprezentam sursa de petrol a celui de-al Treilea Reich. Avem un stat unitar și indivizibil, după cum scrie în Constituție, cu frontiere bine protejate, facem parte dintr-o alianță, NATO, care ne asigură pacea și securitatea, și suntem membri cu drepturi depline în Uniunea Europeană, de la care am beneficiat de zeci de miliarde de euro.

Nimeni nu impune nimic României. Însă da, țara noastră poate să fie mai profesionistă în modul în care abordează rolul său pe scena internațională. Este normal să avem o viziune despre cum vrem să arate lumea sau Europa, este normal să ne spunem punctul de vedere, este normal să ne urmărim obiectivele atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Pentru toate acestea este nevoie de o viziune reală de politică externă și europeană, de o strategie coerentă, de profesionalism și de un plus de curaj pentru ca vocea României să conteze cu adevarat.

În primul rând trebuie să explicăm în mod clar ce se întâmplă. Nu Austria se opune României, ci un guvern de dreapta, cu un cancelar care a politizat acest subiect. Mai mult decât atât, familia politică de dreapta, din care fac parte și multe partide din România, este incapabilă să își convingă reprezentanții din Austria să susțină țara noastră, ceea ce demonstrează ce spuneam anterior despre acest curent politic, precum și lipsa de influența a partidelor românești de dreapta.

Cred însă că România putea să trateze situația de anul trecut în mod diferit. Vă amintesc faptul că inițial Austria se opunea și aderării Croației, dar, după o lungă discuție, la cel mai înalt nivel, situația s-a rezolvat. Austria a votat pentru Croația. Și noi avem nevoie de o abordare la fel de directă și clară, folosind toate instrumentele disponibile la nivel european, în deplin acord cu principiile și valorile comune referitoare la colaborarea loială între statele membre și instituții.

Eu sper ca românii din diaspora să revină acasă. Spun acest lucru pentru că România are nevoie de ei și de această resursă umană pentru a se dezvolta. Dar o spun și pentru că sunt unul dintre românii care au trăit mulți ani în străinătate și a decis să se întoarcă în România. Și cred că a fost o decizie bună. Este de datoria instituțiilor din România să le arate acestor români plecați care sunt oportunitățile disponibile la noi în țară sau să îi sprijine în procesul de reîntoarcere, dar e și datoria românilor din afara țării să revină acasă pentru a ajuta la reclădirea României, utilizând inclusiv miliardele de euro de la Uniunea Europeană.

Cred că țările democratice trebuie să fie mai unite ca niciodată în fața presiunii exercitate de regimurile autoritare. Trebuie să ne apărăm drepturile și valorile, iar pentru asta trebuie ca Europa, în parteneriat cu Statele Unite și celelalte țări democratice din lume, să rămână în vârful clasamentului economic și tehnologic.

Pentru asta avem nevoie să scăpăm de toate dependențele pe care le-am avut față de țările nedemocratice. Nu mai putem depinde de gazul și petrolul rusesc, nu putem depinde de panourile solare chinezești și nici nu putem să stăm după anumite companii care dictează după bunul plac prețurile materiilor prime esențiale pentru viitorul economiei globale.

În sensul acesta, trebuie să dezvoltăm o strategie integrată de producție, de la materia primă până la produsul finit. Cred sincer că România poate deveni un jucător important în acest proces de transformare a economiilor țărilor occidentale. Avem materii prime, avem resurse umane calificate, avem energie ieftină, avem o poziție strategică cheie. Toate sunt argumente pentru ca țara noastră să caute să profite cât mai mult de acest context.„

Categorii:

Ultimele articole

Mai multe din aceeași categorie
Related

Gala Națională a Antreprenoriatului Feminin OFA UGIR a premiat excelența pe 1 martie

Cu ocazia intrării în cel de-al V-lea an de...

Dezbateri privind demersurile României și ale Bulgariei de aderare la spațiul Schengen, la Ruse

Ministrul Economiei, Anteprenoriatului și Turismului, Ștefan Oprea și ministrul...

Discuţii consultative, la Palatul Victoria, în contextul noilor măsuri fiscal-bugetare

La Palatul Victoria, au avut loc astăzi consultări între...

Guvernul României aşteaptă din partea Ucrainei prezentarea Planului de Acţiune cu privire la măsurile eficiente de control al exportului

Guvernul României aşteaptă din partea Ucrainei prezentarea Planului de...