Poveste de Crăciun

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Crăciunul este un moment de bucurie intensă în care uităm de viaţa noastră obişnuită. Devenim astfel ceea ce suntem cu adevărat: fiinţe umane pline de iubire, generozitate, puritate şi deschidere sufletească. Existăm pentru o vreme într-o stare de unitate cu ceilalţi oameni, pe care acum îi simţim apropiaţi şi de care ne pasă.

Ne pregătim pentru Crăciun cu mult timp înainte, iar în decembrie suntem cu toţii cuprinşi de frenezia sărbătorii: cautăm cadouri, scriem felicitări, decorăm casa, împodobim bradul, ascultăm colinde. Subiectele de conversaţie se învârt preponderent în jurul sărbătorii de Crăciun, iar cumpărăturile şi pregătirile sunt prioritatea numărul unu.

Crăciunul…perioada în care lumea începe să forfote de bucurie, entuziasm, perioada în care lumea e cuprinsă de magia sărbătorilor de iarnă unde cu toții pregătesc mâncarea tradițională după care îți lasă gura apă, curățenia înainte de sărbători bineînțeles, petrecerile de sărbători, sau mirosul  îmbietor de cozonac făcut de bunica, ori vinul fiert cu scorțișoară. Da, magia Crăciunului ne cuprinde pe  toți de la mic la mare.

Câți dintre noi conștientizăm care este defapt semnificația Crăciunului și care sunt originile lui?

Marea sărbătoare a Crăciunului marchează nașterea Mântuitorului nostru, Iisus Hristos,iar unul din cele mai reprezentative, din punct de vedere al tradițiilor  respectate în această sărbătoare este colindatul. Colindatul este un obicei străvechi, păstrat din moși strămoși până în zilele noastre. Colindul este zestrea noastră spirituală de neprețuit pentru că el transmite o veste de la Dumnezeu. Colindătorii merg cu voioșie din casă în casă să anunțe Nașterea Pruncului Iisus Hristos, ca niște solii binecuvântate de Domnul.

Crăciunul a început să fie serbat de către creștini pe 25 Decembrie, după cel puțin trei secole de la începerea misiunii de evanghelizare a apostolilor, anume începând cu secolul al IV-lea în Vest și începând cu cel de-al V- lea secol în Est. Inițial, sărbătoarea nașterii lui Hristos era ținută pe 6 Ianuarie, istoricii știind azi că ea se celebra deja în 336 d. Chr., la Roma. Sextus Julius Africanus, un creștin din secolul al III-lea, este primul care alege în 221 d. Chr. această dată pentru nașterea lui Iisus, care însă nu va fi celebrată încă multă vreme de către ceilalți creștini, care preferau 6 ianuarie.

Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun îsi trage originile de la popoarele germanice. Tradiția s-a răspândit în restul Europei și apoi în toata lumea după Primul Război Mondial. Între podoabele bradului bomboanele de pom, globurile și ghirlandele au devenit clasice.

Moș Crăciun, bătrânul vesel, voios și darnic, cu barbă albă purtând în fiecare an costumul lui roșu, este reprezentat diferit în unele state.

Pentru copiii din România, Moş Crăciun vine din nordul îndepărtat pentru a aduce daruri celor care au fost cuminţi. Acestea sunt lăsate sub brandul de Crăciun şi, în funcţie de bunăvoinţa părinţilor sau de obiceiurile zonei, cadourile se deschid fie în Ajun, după slujbă, fie în ziua de Crăciun. În unele regiuni, Moşul mai lasă un rând de cadouri la biserică, unde copiii îi mulţumesc cântând colinde.

În SUA, Moşul călătoreşte în ajun într-o sanie zburătoare trasă de reni. El intră în case pe horn şi lasă cadourile sub brad sau în ciorapii agăţaţi deasupra şemineului. Copiii îi lasă lapte şi biscuiţi şi obişnuiesc să îi scrie de dinainte ce daruri şi-ar dori.

În Ungaria, moşul este reprezentat de un înger, în ziua de Crăciun, copiii găsesc bradul gata făcut şi sub el cadourile.

În Rusia, Moş Crăciun (“Babushka”) este însoţit de Albă-ca-Zăpada, iar copiii primesc prăjituri şi jucării.

În Franţa, Père Noël se strecoară pe coşul casei şi lasă cadourile în pantofi.

În Austria şi în Germania, figura lui Moş Crăciun este asociată în continuare cu cea a Sfântului Nikolaus, care vine în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie şi lasă cadouri doar pentru copiii cuminţi. Cei care au fost obraznici vor primi doar un mănunchi de nuiele legate cu câteva bomboane. Moş Crăciun şi însoţitorul său, Krampus, sunt îmbrăcaţi în haine roşii. Nikolaus are mitră de episcop pe cap, iar Krampus are corniţe şi o limbă lungă ce îi atârnă din gură. De Crăciun, copiii primesc cadouri de la Cristkindl (Copilaşul Cristos).

În Islanda, cadourile sunt aduse din munţi de către cei 13 pitici de Crăciun care vin pe rând, de la Crăciun şi până pe 6 ianuarie.

În ţările scandinave, spiriduşul “Jul Nisse” arată la fel ca Moş Crăciun, însă este mult mai mic de statură. Pentru el se lasă afară un vas cu terci de orez, tradiţia fiind una de origine păgână.

În Australia, Moş Crăciun este îmbrăcat în pantaloni roşii scurţi şi în loc de sanie este ilustrat într-un elicopter.

Comments are closed.