O lege adoptată în parlament in 2018, impunea poliției rutiere să semnalizeze prin panouri instalarea radarelor cu cel puțin 500 de metri față de aparatul de măsurare a vitezei.
Prevederile legii din 2018, au fost respinse de două ori de către CCR, iar printr-un nou proiect, se renunță la această prevedere.
Proiectul prin care poliția va trebui să renunțe la mașinile fără însemne abia a fost depus la Senat, astfel că este probabil ca aceste vehicule să fie utilizate cel puțin până la finele acestui an.
În urmă cu trei ani, Parlamentul a adoptat un proiect de lege inițiat de către deputatul PNL Florin Roman care făcea practic imposibilă misiunea poliției rutierei de a-i sancționa pe vitezomani.
„În cazul utilizării dispozitivelor radar instalate pe autovehicule staţionare sau pe suporţii amenajărilor rutiere ori a utilizării dispozitivelor radar tip pistol, este obligatorie presemnalizarea prezenţei acestora în zona drumului public prin panouri de atenţionare, postate mai înainte pe sensul de mers, cu minimum 500 m în localitate şi cu minimum 2000 m în afara localităţii, dar nu mai mult de 1000 m în localitate şi 4000 m în afara localităţii faţă de radar”, se arăta una dintre prevederile legii lui Roman.
În lege, se mai stipula că amenzile aplicate ca urmare a măsurării vitezei din mașini fără însemnele poliției sunt atinse de nulitate. În această formă, legea a fost adoptată în iulie 2018, însă în aceeași lună președintele României a sesizat Curtea Constituțională, care a reclamat neconstituționalitatea actului normativ în integralitatea sa, pe considerente de conținut cât și de tehnică legislativă.
„Activitățile poliției rutiere de aplicare a normelor privind respectarea vitezei legale de circulație nu trebuie să se rezume la acțiuni vizibile și presemnalizate, în caz contrar polițiștii rutieri, respectiv polițiștii de frontieră, aflându-se în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile și atribuțiile prevăzute de lege”, reclama, la acea vreme Klaus Iohannis.
Acesta a avut câștig de cauză astfel că legea a ajuns a treia în procedură legislativă. În iunie 2020, Senatul a respins legea cu totul, fără să o mai modifice în concordanță cu observațiile Curții și apoi a trimis-o la Camera Deputaților, forul decizional, unde este previzbilă o decizie similară.
Florin Roman, împreună cu o serie de parlamentari nou aleși, au depus un proiect nou prin care să salveze ce a rămas intact din legea inițială după deciziile CCR, anume interdicția ca poliția rutieră să nu mai utilizeze mașini fără însemnele specifice.
„Autovehiculele destinate controlului traficului, care utilizează dispozitive destinate măsurării vitezei vor fi poziționate vizibil și vor prezenta înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile și însemnele distinctive, de către polițiști care nu poartă uniforme, cu înscrisuri și însemne distinctive”, este prevederea esențială din noul proiect de lege.
Proiectul este abia depus la Senat, prima Cameră sesizată, este puțin probabil să fie adoptat până la finele acestui an.
